Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
11 results
Search Results
Item MEMORIA ȘI ÎNVĂȚAREA(CEP USM, 2022-11-29) Potâng, AngelaÎn articol se pune accentul pe rolul memoriei în procesul de învățare la elevi. Importanța memoriei în activitatea cognitivă nu trebuie subestimată, deoarece fără procesele memoriei niciun tip de învățare nu este posibilă. Scopul cercetării date constă în a determina viziunile/opiniile cadrelor didactice, părinților și ale elevilor privind necesitatea antrenării memoriei, relația dintre nivelul de dezvoltare a memoriei și performanța în învățare, factorii stimulativi ai capacităților mnezice ale elevilor. Capacitățile mnezice ale elevului constituie un factor predictor puternic pentru performanța școlară, de aceea e nevoie ca memoria să fie îmbunătățită constant în cadrul activităților didactice.Item PARTICULARITĂȚI ALE EPUIZĂRII PROFESIONALE A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL(CEP USM, 2022-11-29) Croitoriu, NicoletaFrecvența din ce în ce mai mare a persoanelor angajate în câmpul muncii, care suferă de epuizare profesională, justifică atenția acordată acestui fenomen în ultimii ani, atât la nivel științific, cât și la nivelul simțului comun. Considerat a fi o importantă problemă socială și individuală (Maslach, 1993), acest fenomen necesită, pe lângă abordarea teoretică, și o serie de cercetări practice realizate pe cadre didactice din învățământul preuniversitar în vederea prevenirii sau reducerii frecvenței și intensității acestui sindrom. Scopul acestei cercetări rezidă în stabilirea nivelului de epuizare profesională la cadrele didactice care activează în medii educaționale incluzive, identificarea factorilor de risc ai acestui fenomen, studierea relaţiei de interdependenţă cu resursele personale și resursele postului, precum şi determinarea condiţiilor psihologice de diminuare a epuizării profesionale. La această etapă de cercetare eșantionul a întrunit 70 de cadre didactice din instituții educaționale preuniversitare, care își desfășoară activitatea la ciclurile primar, gimnazial și liceal din municipiul Suceava și din județele Suceava, Iași, Neamț. La constituirea eșantionului prin aplicarea metodei randomizării am urmărit să respectăm principiul diversității teritoriale, selectând instituții din localități urbane și rurale cu subiecți (cadre didactice) care lucrează cu elevi cu CES, din învățământul special. Analiza răspunsurilor oferite de subiecți arată că cauzele care obosesc emoțional cadrele didactice implicate în activitatea profesională în învățământul special diferă de la un subiect la altul și sunt într-o creștere semnificativă.Item PROFILUL PROFESIONAL DE PERSONALITATE AL STUDENŢILOR DIN PERSPECTIVA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A INTELIGENŢEI SOCIALE(CEP USM, 2022-11-29) Paladi, Oxana; Ilicciev, MaximÎn prezent, instituțiile de învățământ oferă o multitudine de posibilități de a obține diverse cunoștințe de natură profesională, fără a se concentra pe probleme serioase de interacțiune (în cazul studenților). În condițiile actualului mediu social în continuă schimbare, fiecare își dorește să găsească un loc potrivit în cadrul societății căreia îi aparține, un loc în care să-și poată demonstra potențialul și unde acesta să fie exploatat, unde se va simți apreciat și în siguranță, unde își va putea continua evoluția psihosocială, plină de satisfacții personale. Astfel, ne-am propus să cercetăm studenții din învățământul superior, din perspectiva relației dintre profilul profesional de personalitate și nivelul de dezvoltare a inteligenței sociale, fapt ce ne-a permis să dezvoltăm un model explicativ al raportului dat.Item Modele de asigurare a educației nonformale în contextul valorificării timpului liber al elevilor(CEP USM, 2023) Clichici, VeronicaÎn articol este reflectată abordarea modelelor de asigurare a educației nonformale în contextul valorificării timpului liber al elevilor din perspectiva metodologică. La nivelul sistemului și procesului de învățământ general, activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane este proiectată în viziune sistemică, globală și se realizează tridimensional prin formele educației: formale - nonformale (la nivel instituțional) și informale (la nivel noninstituțional). Deși necesitatea asigurării integralizării educaţiei formale – nonformale - informale a devenit actuală în paradigma reformelor curriculare odată cu accentuarea rolului influenţelor educative nonformale şi informale, alături de influenţele educative formale asupra formării şi dezvoltării personalităţii elevului/tânărului, însă lipsește claritatea funcțională a unui cadru metodologic a educației nonformale. Astfel, accentuăm relevanța funcționalității modelului clasic de realizare a educației nonformale la nivelul managementului clasei/grupului de elevi, modelul activităților nonformale în mediul online/digital, modelul educației în aer liber, modelul „Școlii altfel” pentru asigurarea metodologică a educației nonformale care stabilesc acțiuni concrete și prioritare sistemului și procesului de învățământ general.Item Alfabetizarea culturală, premisă în formarea competenței interculturale la viitoarele cadre didactice(CEP USM, 2023) Dicusară, OlgaEducația interculturală este un domeniu de cunoaștere multi- și interdisciplinar extrem de complex, care are ca priorități fundamentale modelarea personalității umane în sensul înțelegerii, acceptării și valorificării personale a diferențelor culturale, etnice, religioase sau rasiale. În cadrul actualului peisaj european de imigrare și schimbare continuă, fluiditatea și retorica construcției identității necesită o educație pentru cetățenie care să se poată adapta acestui proces dinamic. Ne propunem să abordăm în acest articol alfabetizarea culturală care include un set de valori și dispoziții dezvoltate prin dialog și argumentare constructivă cu oameni, care reprezintă diferite identități culturale; include un set de aptitudini esențiale ale unui cetățean al secolului al XXI-lea în orice parte a lumii de astăzi, fiind o premisă a dezvoltării competenței interculturale la viitoarele cadre didactice.Item Cadru metodologic de formare a competenței de comunicare pragmatică în limba engleză la elevii din învăţământul profesional tehnic ISCED 4(CEP USM, 2023) Dimitriu, Angela; Bîrnaz, NinaSecolul XXI determină anumite orientări referitor la angajarea pe piața muncii. O orientare imperativă, în acest context, este comunicarea. Comunicarea eficientă este un element esențial la orice loc de muncă, or contextul global actual al pieții muncii solicită de la angajați abilitatea de a comunica într-o limbă circulară la nivel global - limba engleză. Angajatorii evaluează nu doar competențele lingvistice ale candidaților, dar și abilitățile lor de a se adapta la diverse situații de comunicare: de a articula idei, de a pune întrebări și de a răspunde adecvat la întrebări, cu alte cuvinte evaluează competenţa de comunicare pragmatică în limba engleză – exigență imperativă contextului actual pentru cariera profesională. Pornind de la această idee, învățământul profesional-tehnic are datoria de a dezvolta la elevi, viitori specialiști în diverse domenii, competenţa de comunicare pragmatică în limba engleză. În acest articol este prezentat cadrul metodologic de formare a competenţei de comunicare pragmatică în limba engleză la elevii din învăţământul profesional tehnic ISCED 4, care reprezintă un construct științifico-didactic constituit din teorii, principii, metode didactice și sarcini de învățare.Item ABORDĂRI PSIHOPEDAGOGICE REFERITOARE LA ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIONALE ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI NONFORMALE(CEP USM, 2023) Botezatu, ValeriaDin perspectiva teoretică și praxiologică, educația nonformală reprezintă o dimensiune importantă a educaţiei permanente şi parte integrantă a învăţă rii pe tot parcursul vieţii. În articolul de față se analizează conceptul și caracteristicile educației nonformale și se prezintă abordările psihopedagogice referitoare la organizarea activităților educaționale în contextul educației nonformale. Abordările pedagogice ale educației nonformale se referă la sistemul de teorii reprezentat de teoria învățării prin cooperare, teoria umanistă a personalității și abordarea educației centrate de cel ce învață, care asigură direcții teoretice în vederea organizării eficiente a activităților extracurriculare și extrașcolare. Educația nonformală se bazează și pe teorii psihologice precum teoria behavioristă, teoria constructivistă, teoria socio-cognitivă abordate într-o viziune integralistă şi postmodernă.Item DEZVOLTAREA RESPONSABILITĂȚII LA STUDENȚI PRIN PRISMA PRINCIPIULUI ANGAJAMENTULUI(CEP USM, 2023) Butnari, Nadejda; Bîrnaz, NinaAngajamentul prespune un comportament responsabil al studenților în procesul de instruire. Determinat cu statut de principiu, anagajamentul derivă din gândirea critică existențială, dimensiune esenţială a inteligenţei spirituale. În procesul de instruire, principiul angajamentului se referă la crearea de către cadrul didactic a contextelor educaţionale în care studenții vor fi încurajaţi să se implice, prin posibilitatea alegerii, luării de decizii şi asumării responsabilităţii în raport cu alegerile făcute şi deciziile luate. În prezentul articol sunt reflectate un șir de strategii specifice, orientate spre dezvoltarea responsabilității la studenți și anume: crearea unui mediu de învățare colaborativ, stabilirea unor obiective clare și relevante pentru student, realizarea sarcinilor din domeniul profesional autentic, oferirea feedbackului constructiv și implicarea studenților în luarea deciziilor. Pentru realizarea acestor strategii a fost adaptată o strategie generală relevantă contextului didactic - Strategia „4 Ce” pentru dezvoltarea gândirii critice. Această strategie reflectă componentele prin prisma cărora poate fi dezvoltată și evaluată responsabilitatea studenților. Astfel, corelația dintre aceste strategii: strategia „4Ce” și strategiile specifice generează un design didactic prietenos, orientat spre dezvoltarea responsabilității la studenți în procesul de instruire.Item ОСОБЕННОСТИ ПРОЯВЛЕНИЯ ОПТИМИЗМА И ЖИЗНЕСТОЙКОСТИ У СТУДЕНТОВ(CEP USM, 2017) Выртосу, Стела; Гингуляк, ВладиславПредставлены результаты изучения оптимизма как личностной диспозиции и атрибутивного стиля, а также жизнестойкости и таких ее компонентов, как вовлеченность, контроль и принятие риска у студентов. Являясь важными ресурсами личности, данные конструкты способствуют учебной, про фессиональной и личностной эффективной деятельности,вовлеченности,а также вере в успех и свои силы.Item DE LA DIDACTICA ŞCOLARĂ LA CEA UNIVERSITARĂ ŞI ANDRAGOGIE: REPERE PENTRU ASIGURAREA CONTINUITĂŢII STUDIILOR UNIVERSITARE LA NIVEL DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ(CEP USM, 2017) Goraș-Postică, VioricaÎn articol este abordată problematica asigurării continuităţii studiilor universitare la nivel de tehnologie didactică, în baza elementelor constitutive principiale din didactica universitară şi andragogie. Aşa cum didactica universitară preia anumite elemente din didactica şcolară, adaptându-le în mod creativ la specificul învăţării tinerilor, andragogia oferă tehnologii preţioase pentru instruirea calitativă prin intermediul programelor de masterat, la care în ultimul timp se înscriu tot mai mulţi adulţi candidaţi şi chiar persoane de vârsta a treia.Calificarea profesională avansată prin competenţe funcţionale în multiple contexte de pe piaţa muncii constituie finalitatea de bază în reformarea continuă a învăţământului superior.