Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 20

LEARNING COMPLEX SYSTEMS. WHY SOCIAL SCIENCES AND HUMANITIES EDUCATION NEEDS TO INTEGRATE COMPLEXITY
(CEP USM, 2020) Coltea, Andrei-Razvan
Complexity is a paradigm whose relevance is currently expanding beyond the domain of „hard” sciences. Humanities and social sciences could greatly benefit from using it as an antidote to reductionism, as these fields demonstrate a great need of defragmentation and a broader theoretical perspective. The epistemological importance of complexity can hardly be overestimated, yet the education system ignores it to the point where most social science students and young researchers regularly propose simple solutions to describe social issues by using reductive statements and identifying a single source of causation and, even worse, mistaking correlation for causation. Complex systems theory provides powerful conceptual analytical tools, and students should be encouraged to conduct observations, experiments and research to help them build and integrate a complexity based understanding of social and psychological phenomena. This paper attempts to offer a schematic outlook of this theory and its main points, explaining what complex systems are, what are the components of social complex systems and, finally, why it cannot be excluded from any social sciences and humanities undergraduate curriculum.
ASIGURAREA SECURITĂȚII SPIRITUALE PRIN INSTRUIRE ȘI COMUNICARE
(CEP USM, 2020) Roșca, Ludmila
Învățământul, în special cel umanitar, în sistemul de asigurare vitală al societății are un rol important nu doar în dezvoltarea economică, dar și în asigurarea securității vieții spirituale a cetățenilor și comunității. Învățământul oferă posibilități unice pentru formarea unei personalități integre, caracterizată de verticalitate, competitivă pe piața muncii, atât interne, cât și externe. Învățământul contribuie la reproducerea culturii, a valorilor spirituale ale unui neam. Pericolul crizei spirituale rezidă în invizibilitatea lui. Criza reprezintă un stimul puternic, dacă îl amenință pe om, apare în fața lui ca punct inițial al unei alegeri inevitabile (boală, război, epidemie, pandemie). În astfel de situații se schimbă tabloul lumii, sunt mobilizate toate resursele disponibile, care salvează deseori organismul social de la dispariție. Cu regret, în timpul crizelor opunerea uneori întârzie, iar degradarea culturii capătă un caracter ireversibil, care conduce la o catastrofă asemănătoare celei din Rusia (1917), Germania (1930). Autorul supune analizei potențialul cognitiv, creativ al omului contemporan, capacitatea lui de a răspunde adecvat provocărilor timpului, de a reacționa la criza spiritualității, a culturii. Securitatea spirituală reprezintă ansamblul cauzelor care permite unui subiect social (cultura, societatea) să-și păstreze parametrii vitali în limitele, normele istorice. Ieșirea în afara acestora sub influența diverșilor factori: culturali, normativi, valorici, conduce la o catastrofă națională. În scopul neadmiterii unei astfel de situații, autorul propune să medităm asupra fenomenelor: securitatea spirituală, sănătatea mintală, în afara cărora orice strategie de supraviețuire, orice program de dezvoltare durabilă sunt lipsite de sens.
ROLUL DISCURSULUI CIVIC ÎN EDUCAȚIA PENTRU SOCIETATE
(CEP USM, 2020) Dodul, Dumitru
Marcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.
PERSPECTIVA ANTROPOLOGICĂ ASUPRA EDUCAȚIEI MULTICULTURALE. CONTEXTELE CARE CONTRIBUIE LA UN DIALOG INTERCULTURAL
(CEP USM, 2020) Barcari, Dina
Conceptul de educație multiculturală a fost introdus pentru prima dată în educația publică de subculturile de clasă din Statele Unite, pentru a evidenția pluralismul cultural și egalitatea în educația publică. Scopul acestora a fost crearea unui sistem educațional pluralist. Educația multiculturală rămâne încă o idee alternativă pentru subculturi, antropologi și educatorii de pluralism cultural. Conceptul de educație multiculturală utilizat în economie și politică este diferit de modul în care a rulat acest concept utilizat în sistemele școlare, în care relațiile de putere rămân în mod substanțial nealterate și în cazul în care elaborarea de politici e diferită.
DIMENSIUNI ALE EDUCAȚIEI: CONCEPTUALIZĂRI ȘI CONTINUITATE DE IDEI
(CEP USM, 2020) Coandă, Svetlana
Educația este o activitate complexa și multiaspectuală, care cere o abordare interdisciplinară. Procesul educațional poate fi realizat doar prin conjugarea tuturor factorilor educaționali: familia, școala, mediul social, asociațiile culturale și sportive, mass-media, colectivitatea rurală sau urbană etc. Scopul primordial al educației constă în formarea personalităţii armonios dezvoltate, autonome şi creative. Immanuel Kant menționa în acest sens: ,,Educaţia este activitatea de disciplinare, de cultivare, civilizare a omului, iar scopul educaţiei este de-a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil”. Sunt mai multe domenii educaționale: educația intelectuală – pregătirea generala si fundamentală a individului, asigurându-i atât orizontul general de cultură, cât și capacitățile intelectuale necesare oricărei dezvoltări și activități; educația morală – formarea profilului moral al personalității, cultivarea valorilor, a normelor și modelelor comportamentale; educația estetică – formarea gustului estetic, modelarea sensibilității și creativității personalității; De rând cu acestea, de o importanță tot atât de mare, sunt noile tipuri ale educaţiei sau, cum le numesc specialiștii în domeniu – „noile educaţii”: educaţia ecologică; educaţia pentru pace şi cooperare; educaţia pentru pace şi democraţie; educaţia demografică; educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională; educaţia pentru comunicare şi mass-media; educaţia pentru un mod sănătos de viaţă; educaţia economică şi casnică modernă etc. Un impact considerabil asupra concepțiilor despre educație au avut lucrările unor notorii gânditori, precum J.Locke, J.J.Rousseau, J. Dewey, J. A. Comenius ș.a. Idei importante despre esența, rolul și funcțiile educației în societate, metode ale procesului educațional sunt expuse și de marii noștri înaintași M.Eminescu, C.RădulescuMotru, C.Noica ș.a.
ROLUL INSTRUCTIV-EDUCATIV AL BASMULUI. METODE DE CERCETARE
(CEP USM, 2021) Ungureanu, Maria
The interest in fairy tale research first animated folklorists. After the emergence of the collection of fairy tales of the Brothers Grimm and the formulation of the first theories about the origin of the fairy tale, this literary-artistic product of popular invoice became the center of inters of researchers in fields such as philosophy, psychology, psychoanalysis, sociology, pedagogy, linguistics, stylistics, literary criticism, etc. The specialized literature therefore includes studies regarding the origin, typology and structure of the fairy tale, the expressive qualities of the popular language present in the fairy tale its historical and sociological role. More recently, it is research that has shown the displays of his educational valences that psychologists and psychoanalysts were very interested in. More recently, there is research aimed at emphasizing its educational values, which were very interested in psychologists and psychoanalysts. Today, pedagogy joins the sciences interested in determining the instructive-educational role of the fairy tale, necessary in re-orinting the education of the present and the future to immutable values and human virtues. Each domain uses specific methods for fairy-tale research.
INTEGRAREA ŞI INCLUZIUNEA ELEVILOR CU CES
(CEP USM, 2021) Croitoriu, Nicoleta
The integration of children with special needs aims at their inclusion in mainstream education and refers to the ability of a group, class, collective, school to receive new members who need support for adaptation, integration, socialization.
EDUCAŢIE. EDUCAŢIA FORMALĂ, NONFORMALĂ ŞI INFORMALĂ: DELIMITĂRI ŞI PUNCTE DE TANGENŢĂ
(Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2020) Guțu, Vladimir
This article addresses the problem of general forms of education, with the focus being on non-formal education. It is important that non-formal education is analyzed as a component part of the educational system, on the one hand, and as a component part of the education sciences, on the other hand. The comparative analysis of formal, non-formal and informal education opens up new perspectives for exploiting their efϔiciency in the context of lifelong education.
THE ROLE OF COMMUNITY IN THE FRAMEWORK OF EDUCATIONAL FACTORS DIVERSIFICATION
(Editografica, 2018) Dandara, Otilia
Education is an issue of utmost importance to the societies interested in the long term development and welfare of its citizens. The key premises of the reform initiative are enhancing activism behavior and common engagement of the society. Educational activity is performed in an educational context, which implies an educational system, too, and includes different educational factors that have a direct influence and are interdependent. This process changes the awareness and the behavior of the person, thus adapting it to the parameters required by the environment. The need for modelling long-life human awareness and behaviour is explained not just by the formal education in school, but also by the ascending role of the informal and non-formal education achieved by means of community influence. At the conceptual level, community comprises groups of social influences, which are spontaneous, heterogeneous, incidental and have educational effects that take up most of a person’s life. The more these influences are developed, the more important the value of the community as and educational factor is. The issue of community's educational influence should be presented at systemic level in the light of educational factors and influence processes. In rural areas of Republic of Moldova, the relationsh ip between family, school and community is rendered on the basis of local peculiarities.Traditionally, community used to play a major educational role of corrective character in terms of system of values and behaviour in specific life situations. Nowadays education is influenced by a phenomenon specific to the present, and namely, the process of educational factors diversification, that requires a change in the educational approach. The efforts to enhance and promote the good practices represent an important source for the educational theory and practice.
ПРОФИЛАКТИКА СОСТОЯНИЯ ТРЕВОЖНОСТИ У МЛАДШИХ ШКОЛЬНИКОВ
(CEP USM, 2020) Москалюк, Лариса
Мы изучали и исследовали наличие страхов и проявление тревожности у детей младшего школьного возраста, старались обосновать причины появления страхов у детей, рассматривали динамику развития тревожности и зависимость от взаимоотношений с родителями, воспитателями. Изучаемая в работе проблема представляет, на наш взгляд, интерес для психологов, воспитателей, психиатров и родителей, так как тревожность и cтрахи оказывают негативное влияние не только на учебную деятельность детей младшего школьного возраста, на взаимоотношения, но и на здоровье в целом. Необходимо продолжать исследования, с упором на профилактическую деятельность.