Institute de Cercetare / Research Institutes

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13367

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    STAREA ACTUALĂ A NISTRULUI INFERIOR ȘI A AFLUENȚILOR SĂI DE DREAPTA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2024
    (CEP USM, 2024) Jurminskaia, Olga; Şuberneţkii, Igor
    The aim of the paper is to assess the ecological state of the Lower Dniester and its right tributaries - the Răut, Bâc and Botna rivers. During the spring 2024 expeditions to the Dniester River Basin within the Republic of Moldova, the Laboratory of Hydrobiology and Ecotoxicology of the Institute of Zoology collected samples for hydrochemical, microbiological and hydrobiological investigations. The results of determinations of hydrochemical parameters such as water temperature, hydrogen ion concentration, dissolved oxygen concentration and biochemical oxygen demand are used in the presented paper. Determination of the quality classes was carried out on the basis of the limit values of quality indicators regulated by the normative document of the RM in the field of water legislation.
  • Thumbnail Image
    Item
    STUDIUL METALELOR ÎN ECOSISTEMELE ACVATICE ALE FLUVIULUI NISTRU: ABORDĂRI, EVALUĂRI, ELABORĂRI
    (Editura USM, 2023) Zubcov, Elena; Zubcov, Natalia; Bagrin, Nina; Bileţchi, Lucia; Ciornea, Victor; Jurminskaia, Olga; Ciorba, Petru
    Sunt prezentate unele rezultate privind migrația metalelor-microelemente în ecosistemele fl. Nistru în condițiile schimbărilor climaterice și activității umane, în special, ale hidroenergeticii, și legitățile stabilite de migraţie a metalelor în sistemul „apă – suspensii – depuneri subacvatice” și de bioconcentrare care reprezintă unul din obiectivele fundamentale în descifrarea proceselor de funcționare a ecosistemelor acvatice.
  • Thumbnail Image
    Item
    ESTIMAREA UNOR INDICATORI AI FUNCȚIONĂRII ECOSISTEMULUI RÂULUI PRUT ÎN ANII 2020-2023
    (Editura USM, 2023) Ivanova, Anastasia; Jurminskaia, Olga
    Funcționarea biocenozelor acvatice este legată direct de condițiile climatice ale unei anumite ecoregiuni. Schimbările climatice din ultimele decenii au dus la estomparea granițelor dintre anotimpuri. Indiferent de factorii care au determinat modificarea regimului de temperatură al unui ecosistem acvatic (climatici sau tehnogeni), aceasta va avea ca rezultat perturbarea ciclurilor sezoniere naturale de dezvoltare și reproducere a hidrobionților. Lucrarea de față prezintă o analiză a dinamicii sezoniere a principalilor parametri fizico-chimici ai râurilor Nistru și Prut din Republica Moldova pentru perioada anilor 2020-2023. Conform Regulamentului de calitate pentru apele de suprafață, apa din râul Prut în perioada analizată a fost atribuită clasei de calitate II (bună) în baza parametrului CCO-Mn și claselor de calitate II și III (bună – moderat poluată) – în baza parametrului CCO-Cr, cu unele excepții, când apa era clasificată ca poluată și atribuită la clasa IV. Indicele capacității de autoepurare a râului a fost stabilit ca fiind scăzut (ICA< 0,2). Indicele CCO-Mn/CCO-Cr variază în intervalul 0,6-0,1, ceea ce indică prezența unor substanțe organice ușor degradabile (indicator de poluare proaspătă și permanentă) și substanțe greu degradabile în apa Prutului.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPACTUL FACTORILOR CLIMATICI ȘI ANTROPICI ASUPRA STĂRII ECOLOGICE A RÂURILOR NISTRU ȘI PRUT DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA ACTUALĂ (2020-2023)
    (Editura USM, 2023) Jurminskaia, Olga; Bagrin, Nina; Zubcov, Elena
    Peste 300 de măsurători ale indicatorilor de calitate (temperatura apei, pH-ul și concentrația oxigenului dizolvat) au fost efectuate in situ în fluviul Nistru și aproape la fel de multe în râul Prut în perioada 2020-2023. Peste 400 sute de determinări ale oxigenului dizolvat și ale consumului biochimic de oxigen au fost realizate în condiții de laborator. La unele stații au fost înregistrate depășiri semnificative ale valorilor-limită nu numai pentru clasa de calitate I, ci și pentru clasele de calitate II și III. În cazul în care astfel de excese se echilibrează deja la următoarea stație de observare, se consideră că ecosistemul are un bun potențial de auto-restaurare.