2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/49
Browse
4 results
Search Results
Item Televiziunea din Republica Moldova: ani de politici editoriale ambigui (1998 - 2008)(CEP USM, 2024) Parfentiev, BorisActivitatea televiziunii din Republica Moldova (TVM), politicile editoriale promovate în perioada de referință, ne arată un regres pe calea unui audiovizual modern, bazat pe principiile fundamentale ale democrației - libertatea de exprimare, pluralismul de opinii, transparența, dreptul la o informare corectă și imparțială. Începând cu anul 2001, după venirea la putere a forțelor politice comuniste din trecut, s-a înregistrat o revenire la practicile sistemului totalitar - mediatizarea dominantă a activității autorităților în detrimentul opoziției, reducerea finanțării televiziunii și reducerea volumului de emisie, ceea ce a afectat direct dreptul constituțional al cetățenilor de a fi informați, suprimarea diversității de opinie, suspendarea anumitor programe de interes public etc. Începând cu august 2004, titulatura companiei „Teleradio-Moldova” a fost calificată drept instituție publică, dar așteptările mari de la noul statut au fost în zadar.Item TELEVIZIUNEA DIN REPUBLICA MOLDOVA: ANII DE NOU FĂGAȘ (1988 – 1998)(CEP USM, 2023) Parfentiev, BorisPrimii ani din perioada analizată, de facto, coincid cu primii ani de tranziție de la totalitarism la democrație. Pluralismul de opinii, sistemul pluripartidist, libertatea de exprimare au devenit o realitate înfăptuită în mod legal în societatea încă sovietică. Astfel au fost create premise pentru dezvoltarea unui jurnalism liber. După declararea suveranității Republicii Moldova din 1990 și independenței din 1991, survin schimbări radicale – Televiziunea de stat își schimbă statutul și devine Televiziune Națională, apar programe de dezbatere a problemelor stringente din societate. Însă, din 1993, se observă şi primele însemne de cedare a unor poziţii obţinute în primii ani de tranziţie. Se revine la unele practici din perioada precedentă. Sporeşte volumul de emisie dedicat reflectării activităţii organelor statale - tipice dări de seamă, în care lipseau alte puncte de vedere - reminiscenţe din sistemul totalitarist. Spre sfârșitul perioadei analizate fost redusă finanţarea televiziunii, care a adus o diminuare a volumului de emisie (până la 6 ore pe zi) ceea ce nu permitea o evaluare exhaustivă a multiplelor probleme din societate.Item TELEVIZIUNEA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANII DE HOTAR ÎNTRE EPOCI (1978 – 1988)(CEP USM, 2023) Parfentiev, BorisPerioada analizată a istoriei televiziunii din Republica Moldova (1978–1988) cuprinde anii de trecere de la sistemul politic totalitarist spre o societate democratică. Însă, emisia de la sfârșitul anilor ‹70, începutul anilor ‹80, continua să se desfășoare în aceleași condiții de cenzură crasă, caracteristică perioadelor precedente. Politicile editoriale ale vizualului erau axate pe reflectarea educaţiei comuniste a poporului, a propagandei de partid şi a oglindirii întrecerii socialiste interminabile „de la congres la congres”. În a doua jumătate a anilor ‹80, când oficial au fost anunţate politicile de restructurare, de transparenţă şi de democratizare, schimbările în mass-media devin mai vizibile şi mai semnificative. La început, apar mai multe emisiuni, în care se pun în discuţie modalităţile de construire a unui nou model de socialism – „socialism democratic”, „socialism dezvoltat”, „socialism cu faţă umană” şi alte invenţii ale ideologiei comuniste. Însă, tot mai des în emisie răsună sintagme neobişnuite pentru telespectatorul sovietic, cum ar fi „valori general-umane”, „pluralism de opinii”, „sistem democratic” ş.a. În societate tot mai insistent răsunau deja viziuni şi idei noi de transformare a comunităţii, de schimbări radicale politice, sociale, economice, care într-un viitor apropiat au adus prăbuşirea monopolului partidului-stat, dispariţia televiziunii centralizate de stat şi apariţia unui sistem concurenţial al audiovizualului.Item CONCEPTUALIZAREA POLITICILOR EDITORIALE: FACTORI, PRINCIPII ŞI VALORI(CEP USM, 2020) Parfentiev, BorisToday, not even a single periodical publication, radio or television station can operate without well-selected programmed priorities, well-defined goals and well-formulated tasks, meaning that the media can’t work without well elaborated editorial policies. The process of defining editorial policies must consider a whole set of factors - social, cultural, political, economic, a number of principles - that of guaranteeing freedom of expression, independence, freedom and editorial autonomy, objectivity, pluralism and content diversity, balance, impartiality, etc. Also, there cannot be neglected some of the editorial values, which are usually created in the editorial teams - the necessity of respecting the accuracy and correctness, the editorial integrity, the sources’ confidentiality as well as the responsibility for the content. The media have a major role to play in maintaining democracy. Promoting an editorial policy that corresponds to democratic values, written and audiovisual media provide a space for free dialogue and fair information.