2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/49
Browse
14 results
Search Results
Item Televiziunea din Republica Moldova: ani de politici editoriale ambigui (1998 - 2008)(CEP USM, 2024) Parfentiev, BorisActivitatea televiziunii din Republica Moldova (TVM), politicile editoriale promovate în perioada de referință, ne arată un regres pe calea unui audiovizual modern, bazat pe principiile fundamentale ale democrației - libertatea de exprimare, pluralismul de opinii, transparența, dreptul la o informare corectă și imparțială. Începând cu anul 2001, după venirea la putere a forțelor politice comuniste din trecut, s-a înregistrat o revenire la practicile sistemului totalitar - mediatizarea dominantă a activității autorităților în detrimentul opoziției, reducerea finanțării televiziunii și reducerea volumului de emisie, ceea ce a afectat direct dreptul constituțional al cetățenilor de a fi informați, suprimarea diversității de opinie, suspendarea anumitor programe de interes public etc. Începând cu august 2004, titulatura companiei „Teleradio-Moldova” a fost calificată drept instituție publică, dar așteptările mari de la noul statut au fost în zadar.Item TELEVIZIUNEA DIN REPUBLICA MOLDOVA: ANII DE NOU FĂGAȘ (1988 – 1998)(CEP USM, 2023) Parfentiev, BorisPrimii ani din perioada analizată, de facto, coincid cu primii ani de tranziție de la totalitarism la democrație. Pluralismul de opinii, sistemul pluripartidist, libertatea de exprimare au devenit o realitate înfăptuită în mod legal în societatea încă sovietică. Astfel au fost create premise pentru dezvoltarea unui jurnalism liber. După declararea suveranității Republicii Moldova din 1990 și independenței din 1991, survin schimbări radicale – Televiziunea de stat își schimbă statutul și devine Televiziune Națională, apar programe de dezbatere a problemelor stringente din societate. Însă, din 1993, se observă şi primele însemne de cedare a unor poziţii obţinute în primii ani de tranziţie. Se revine la unele practici din perioada precedentă. Sporeşte volumul de emisie dedicat reflectării activităţii organelor statale - tipice dări de seamă, în care lipseau alte puncte de vedere - reminiscenţe din sistemul totalitarist. Spre sfârșitul perioadei analizate fost redusă finanţarea televiziunii, care a adus o diminuare a volumului de emisie (până la 6 ore pe zi) ceea ce nu permitea o evaluare exhaustivă a multiplelor probleme din societate.Item EUROPEAN UNION MEDIA POLICY: A TOOL FOR STRENGTHENING MEMBERS RELATIONSHIP(CEP USM, 2023) Beregoi, NataliaEuropean Union media policy has evolved significantly over the years, serving as a powerful tool for fostering stronger relationships among its member states. The development of this policy can be divided into several distinct phases, each reflecting the changing landscape of media and the EU’s expansion. EU media policy aims to establish a common framework for media services, facilitating the free movement of audiovisual content across borders. The EU recognized the need to compete with non-European productions and introduced programs to support and promote European works, providing essential funding to bolster the industry. EU media policy has played a pivotal role in strengthening relationships among member states by promoting a unified media market, facilitating cross-border content sharing, and fostering a sense of common identity through media. However, it also faces ongoing challenges in adapting to the fast-paced media landscape and accommodating the diverse needs of member and candidate states. The article explores the multifaceted role of EU media policy in fostering closer ties among member states and highlights ongoing challenges in the media field.Item PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE PE TEMA SĂNĂTĂȚII: O ABORDARE STRUCTURAL-DISCURSIVĂ(CEP USM, 2023) Rusnac, LudmilaPopularitatea programelor de televiziune pe subiecte de sănătate este argumentată de interesul constant al telespectatorilor față de domeniul sănătății și al medicinii, coroborat și cu tendințele timpului de a acorda mai multă atenție educației în domeniul sănătății și modului sănătos de viață. Pe parcursul evoluției sale, programul de televiziune pe tema sănătății a configurat particularități noi, pentru că și funcțiile pe care le realizează s-au extins și pe alocuri chiar s-au bifurcat: dacă la începuturi acest gen de emisiune urmărea obiectivul de a informa populația, de a o educa, de a o familiariza cu spectrul problemelor de sănătate și pașii pe care ar trebui să-i întreprindă la primele simptome ale maladiei, actualmente acest gen de conținuturi se îndepărtează de caracterul științific-popularizator rigid și acced la o zonă a spectacolului, acolo unde telespectatorul găsește emoții și impresii. În timp, structura acestor produse televizuale s-a modificat, au apărut formate noi, care au fost preluate la scară largă de către televiziunile din diferite țări.Item TELEVIZIUNEA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANII DE HOTAR ÎNTRE EPOCI (1978 – 1988)(CEP USM, 2023) Parfentiev, BorisPerioada analizată a istoriei televiziunii din Republica Moldova (1978–1988) cuprinde anii de trecere de la sistemul politic totalitarist spre o societate democratică. Însă, emisia de la sfârșitul anilor ‹70, începutul anilor ‹80, continua să se desfășoare în aceleași condiții de cenzură crasă, caracteristică perioadelor precedente. Politicile editoriale ale vizualului erau axate pe reflectarea educaţiei comuniste a poporului, a propagandei de partid şi a oglindirii întrecerii socialiste interminabile „de la congres la congres”. În a doua jumătate a anilor ‹80, când oficial au fost anunţate politicile de restructurare, de transparenţă şi de democratizare, schimbările în mass-media devin mai vizibile şi mai semnificative. La început, apar mai multe emisiuni, în care se pun în discuţie modalităţile de construire a unui nou model de socialism – „socialism democratic”, „socialism dezvoltat”, „socialism cu faţă umană” şi alte invenţii ale ideologiei comuniste. Însă, tot mai des în emisie răsună sintagme neobişnuite pentru telespectatorul sovietic, cum ar fi „valori general-umane”, „pluralism de opinii”, „sistem democratic” ş.a. În societate tot mai insistent răsunau deja viziuni şi idei noi de transformare a comunităţii, de schimbări radicale politice, sociale, economice, care într-un viitor apropiat au adus prăbuşirea monopolului partidului-stat, dispariţia televiziunii centralizate de stat şi apariţia unui sistem concurenţial al audiovizualului.Item PROPAGANDA VIZUALĂ ȘI INCURSIUNE TEORETICĂ ÎN STUDIUL CINEMATOGRAFIEI(CEP USM, 2022) Şclearuc, SorinScopul articolului respectiv este de a scoate în evidență unele aspecte teoretice cu privire la propaganda vizuală, felul cum aceasta este folosită în produsele media și cum în cele din urmă aceasta a determinat o nouă direcție în științele uma- niste – studiile cinema. În cele ce urmează intenționăm să analizăm, prin prisma lucrărilor de specialitate, de ce imaginea influențează atât de mult percepția umană și cum propaganda vizuală este utilizată în televiziune și film. Având în vedere amploarea acestui fenomen în era televiziunii, vom trece în revistă și apariția studiilor cinema, al căror obiect de studii sunt produsele cinematografice, scopul cărora nu este nimic altceva decât de a transmite un anumit mesaj și de a influența spectatorul lor.Item INFLAȚIA MESAJULUI CIVIC LA TELEVIZIUNE(CEP USM, 2020) Ţurcanu, DumitruItem DOCUMENTARUL DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI: MESAJ ACCESIBIL(CEP USM, 2018) Pleşca, VeraItem TELEVIZIUNEA DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANII DE SEVERĂ CENZURĂ (1968 – 1978)(CEP USM, 2022) Parfentiev, BorisPerioada analizată a istoriei televiziunii este marcată de o intensificare a monopolului partidului asupra tuturor domeniilor de activitate socială, inclusiv asupra mijloacelor de informare de masă, de consolidare a sistemului de stat al audiovizualului, de fortificare a controlului din partea organelor partidului comunist. Perioada estimată este caracterizată şi de apariţia anuală a mai multor hotărâri ale organelor de partid privind rolul şi sarcinile televiziunii, care, de facto, trebuia să se transforme într-un instrument docil partidului comunist. Mai multe emisiuni ce se bucurau de popularitate, de interesul publicului erau puse pe post doar după o editare, de facto – cenzurare minuţioasă, în procesul căreia erau eliminate mesajele care puteau trezi cele mai mici îndoieli în veridicitatea politicii promovate de partid, cea mai mică aluzie de cugetare nedogmatică, informală. Perioada de activitate a televiziunii din anii 1968-1978 este desemnată şi de cea mai strictă cenzură din partea partiduluistat, de propaganda teoriilor marxist-leniniste, de glorificarea liderilor comunişti, de activitate sub o presiune grea a ideologiei comuniste.Item IMAGINEA – ELEMENTUL DE FUZIUNE DINTRE TELEVIZIUNE ȘI PRESA TIPĂRITĂ(CEP USM, 2022) Guzun, MihailAutorul și-a propus să examineze imaginea fotografică ca element de fuziune dintre două instituții constituente ale sistemului mediatic, și anume – presa scrisă și televiziunea. Fiecare dintre aceste două „instrumente/ canale” ale massmediei dispune de modalitățile sale specifice de reflectare a realității (bunăoară, la presa print și designul are o pondere comunicativă importantă), dar totodată pot fi identificate și elemente comune pentru ambele părți. Unul dintre aceste elemente este imaginea (fotografia, infograficele) care, după unii experți, valorează cât un text alcătuit dintr-o mie, ba chiar din trei mii de cuvinte. Imaginea este ceea ce „leagă împreună”, într-un ansamblu ambele părți, este, în viziunea autorului, componenta care îngemănează mesajul „tipărit” cu mesajul „televizat”.