2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/49
Browse
8 results
Search Results
Item MANIPULAREA ÎN EMISIA TELEVIZATĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2019) Parfentiev, BorisItem REDACȚIILE MEDIA DE TIP CONVERGENT: STRUCTURĂ ȘI CONȚINUT(CEP USM, 2019) Gugulan, MariaItem CONCEPTUL MARKET DRIVEN ÎN MASS-MEDIA(CEP USM, 2019) Bulicanu, VictoriaItem NEW MEDIA: ACCESIBILITATE ȘI INTERACȚIUNE(CEP USM, 2019) Tacu, MarianaItem HOMO GEOPOLITICUS ÎN UNIVERSUL INFORMAŢIONAL(CEP USM, 2019) Lescu, MihaiItem JURNALISMUL SPORTIV DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PRIMII ANII AI DEMOCRATIZĂRII(2018) Lescu, MihaiAutorul subliniază că interesul publicului și mass-media în domeniul sportului a condus la apariția jurnalismului specializat în domeniu. Restructurarea și democratizarea societății moldovenești au comportat afi rmarea jurnalismului sportiv ca jurnalism specializat, problema- tica sportive încetând să fi e exilată doar în ultimele pagini ale ziarului. Presa moldovenească are acum o nouă perspectivă, lansată la 30 septembrie 1989 de o serie de jurnaliști, odată cu apariția primului ziar de sport din țară, „Moldova Sportivă”, care a servit drept platformă în profesiona- lizarea jurnalismului sportiv pentru mulți absolvenți ai Facultății de Jurnalism din USM. Presa sportivă din anii ̓ 90 a fost reprezentată de ziarul ministerial „Sport. Turism” și Sport Plus”, edi- tat de CNO, dar și publicațiile private „Fotbal Hebdo”, „Stadion” și un ziar de limbă rusă „Sport Curier”. De rând cu presa specializată, și ziarele republicane generaliste „Moldova Suverană”, „Независимая Мoлдова”, „Săptămâna”, „Flux”, „Jurnal de Chișinău” etc. aveau în structura sa secții speciale dedicate sportului. Dar ziarele ofereau problematicii sportive doar un spațiu de 2 % până la 5%. În acel moment lucrurile nu erau favorabile nici în presa locală, unde știrile sportive nu aveau stil publicistic, iar jurnaliștii nu aveau voie să-și exprime propria opinie. Ideea autorului este că rolul jurnalistului sportiv nu este numai de a informa rapid publicul despre evenimente, ci și de a aborda problemele principale în acest domeniu care, într-un fel sau altul, se răsfrâng asupra progresului necesar, atât în sportul profesionist, cât și în cel de amatori.Item MASS-MEDIA ŞI ACTIVITATEA EDITORIALĂ(Biblioteca Științifică Centrală „A.Lupan” (Institut) a AȘM, 2016) Marin, ConstantinMass-media reprezintă un atribut indispensabil al societăţii contemporane a Republicii Moldova. Vectorul general al evoluţiei lor cantitative sugerează că Moldova gravitează spre categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare a mijloacelor de informare. Edificarea mass-media naţionale are în temei tradiţiile comunicării mediatice, cristalizate de-a lungul anilor în spaţiul istoric al Republicii Moldova. Acest proces, marcat de afluxuri şi refluxuri cantitative şi calitative, a fost jalonat de tendinţele generale de dezvoltare a jurnalismului şi, implicit, a mass-media europene.Item AUDIENŢA TV ŞI TENDINŢE NOI ÎN SECTORUL MEDIATIC(CEP USM, 2014) Moraru, DianaArticolul vizează problematica dezvoltării sectorului audiovizual în Republica Moldova din perspectiva transformărilor înregistrate în funcţionarea sistemului mediatic. Sunt examinate schimbările intervenite în configuraţia audiovizualului şi impactul acestora asupra dinamicii de structurare a audienţei tv. O atenţie aparte este acordată elucidării particularităţilor tipologice ale posturilor de televiziune naţionale în contextul alinierii la standardele mediatice europene. Sunt evidenţiate trăsăturile definitorii ale televiziunilor gratuite şi posturilor de televiziune cu lată (cu abonament). Acestea din urmă se bucură de o creştere semnificativă a preferinţelor publicului şi denotă posibilităţi reale de personalizare aopţiunilor telespectatorilor. Fenomenul espectiv, se argumentează în articol, va evolua spre un cadru complex, cu un spectru mult maiamplu de programe TV oferite unei audienţe tot mai diversificate.