3. Monograii

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10559

Browse

Now showing 1 - 9 of 9

SOCIETATEA CIVILĂ: ÎNTRE MIT POLITIC ŞI PLEDOARIE SOCIALĂ
(Editura „Epigraf”, 2002) Marin, Constantin
Societatea civilă reprezintă expresia teoretică şi practică pregnantă a pledoariei umanităţii spre punerea în valoare a cetăţeanului în calitatea lui definitorie de autor al creaţiei sociale. Din această perspectivă ea a constituit şi constituie în lumea civilizată terenul multiplelor şi necontenitelor dezbateri teoretice, convergente şi divergente. Prezenta lucrare, fondată pe filierele abordărilor clasice şi ale reconsiderărilor modeme occidentale, oferă în ansamblu un mod de înţelegere şi de dimensionare a societăţii civile adecvat ţărilor aflate în tranziţie spre democraţie. Autorul încearcă se reliefeze particularităţile acestui proces, avantajele şi dezavantajele pe care i le oferă situaţia concret-istorică, creând pretexte informaţionale şi problematice pentm cei interesaţi în materie de implementare şi de studiere a esenţei şi a valorilor societăţii civile.
COMUNICAREA STIINTIFICA IN CONTEXTUL ACCESULUI DESCHIS LA INFORMATIE
(CEP USM, 2012) Țurcan, Nelly; ;
În această lucrare se tratează mai multe probleme actuale din societatea informațională. Prima o reprezintă problematica comunicării științifice actuale din mai multe puncte de vedere: modelele de comunicare științifică în continuă schimbare impactul pe care acestea îl au atât asupra comportamentului informaţional al utilizatorilor de informaţii cât şi asupra celor care gestionează informaţia. Altă problemă actuală deosebit de importantă este cea a Accesului Deschis la informația științifică. Se continuă cu rolul bibliotecii în mișcarea accesului deschis, și se finalizează cu studii bibliometrice cu privire la producția științifică a Republicii Moldova prin analiza indicatorilor scientometrici.
COMUNICAREA INTERNAȚIONALĂ
(CEP USM, 2017) Marin, Constantin
Comunicarea internaţională, exprimând şi promovând pregnant opţiunea umanităţii spre apropiere, cunoaştere şi conlucrare, asigură schimbul informaţional la scară planetară între state, entităţi şi cetăţeni. În virtutea acestei misiuni, ea este tratată drept substanţa şi catalizatorul relaţiilor internaţionale, liantul parteneriatelor multinaţionale şi al proiectelor regionale, promotorul cooperării interumane. Comunicarea internaţională, totodată, în anumite perioade istorice, s-a transformat în totalitate sau parțial în instrument al confruntării civilizaționale, politice, ideologice etc. Prezentul studiu oferă o radiografie diacronică și sincronică a comunicării internaționale, concepută ca „atribut al procesului de restrângere a lumii” și „un segment al comunicării publice, realizată prin mass-media întru dezvoltarea internațională a statelor și a altor actori ce acționează pe arena mondială”. Conținutul lui, structurat în nouă capitole, reflectă parcursul istoric, principalele doctrine teoretice, precum și cadrul normativ al comunicării internaționale. Studiul tratează, de asemenea, evoluțiile și contribuțiile presei scrise, ale agențiilor de presă, radiodifuziunii externe și televiziunii transfrontaliere în dezvoltarea comunicării internaționale. Lucrarea dezvăluie inovațiile comunicării internaționale în era societății informaționale mondiale, precum și impactul globalizării și glocalizării asupra schimbului internațional de informații. Pe final, comunicarea internațională este abordată în contextul securității informaționale naționale.
TIPURI DE REZULTATE ALE ACTIVITĂȚILOR ȘTIINȚIFICE
(Institutul de Dezvoltare a Societății Informaţionale, 2018) Cuciureanu, Gheorghe; Țurcan, Nelly; Ungureanu, Elena; Roșca, Alfreda; Cojocaru, Igor; Holban, Ion; Minciună, Vitalie; Cujba, Rodica; Guzun, Mihai; Cojocaru, Irina; Coșuleanu, Ion; Grecu, Mihai; Cernăuțeanu, Victor; Botnaru, Viorica; Rusu, Andrei
Scopul studiului este de a stabili tipurile rezultatelor ştiinţifice care pot fi obţinute în urma executării proiectelor / programelor de cercetare-dezvoltare. Rezultatul ştiinţific este noutatea ştiinţifică stabilită în urma procesului de cercetare-dezvoltare, indiferent de evoluţia şi materializarea ulterioară a acestuia. Din aceste considerente, noi propunem să delimităm rezultatul ştiinţific care se obţine în urma investigaţiilor ştiinţifice de alte rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare, care reprezintă: 1) modalităţi de diseminare/publicare a rezultatelor ştiinţifice (articole, monografii, comunicări la conferinţe etc.); 2) modalităţi de protejare a rezultatelor ştiinţifice (brevete şi alte obiecte de proprietate intelectuală); 3) modalităţi de materializare a rezultatelor ştiinţifice (prototipuri, baze de date, instrumente ş.a.). Considerăm că listele alcătuite pentru cele 4 clasificări propuse reprezintă un prim pas pentru constituirea unui cadru metodologic comun de tratare a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare.
ȘTIINȚA DESCHISĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: STUDIU
(Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, 2018) Cuciureanu, Gheorghe; Cojocaru, Igor; Cojocaru, Irina; Țurcan, Nelly; Grecu, Mihai; Roșca, Alfreda; Rusu, Andrei; Cujba, Rodica; Coșuleanu, Ion; Ungureanu, Elena; Minciună, Vitalie
Știința Deschisă necesită o nouă abordare sistemică, în special în ceea ce privește strategiile și politicile naționale și internaționale. Politicile Științei Deschise trebuie promovate și implementate în Republica Moldova. Studiul de față face o privire de ansamblu asupra conceptului „Open Science”, precum și a experiențelor internaționale, necesare pentru a înțelege mai bine situația din țară. Sunt analizate fundamentele Științei Deschise, inclusiv: Acces Deschis, Date de Cercetare Deschise, Resurse Educaționale Deschise, Infrastructuri Deschise, Cultura Deschisă a Cercetării etc. Studiul prezintă principalele caracteristici ale Științei Deschise la nivel național și oferă un set de recomandări utile pentru elaborarea documentelor de politici și promovarea activităților care permit dezvoltarea Științei Deschise în Republica Moldova.
VALORI ALE MASS-MEDIEI ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ. Vol. VII
(CEP USM, 2020) Stepanov, Georgeta; Tacu, Mariana
MASS-MEDIA ÎN POSTCOMUNISM: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
(CEP USM, 2021) Marin, Constantin
Cartea cuprinde trei părți. Cea de debut reprezintă un compendiu istoric al fenomenului mediatic indigen de la începuturi până în zilele noastre. A doua conține examinarea, pe diverse filiere, a procesului de instituționalizare și a practicilor de funcționare a jurnalismului autohton din Republica Moldova în perioada postcomunistă. Ultima parte este consacrată analizei comparate a mesajului jurnalistic pe teme politice din anul 2009 și un deceniu mai târziu.
DIALOGUL SOCIAL: IMPLICAȚII MEDIATICE
(CEP USM, 2021) Moraru, Victor; Stepanov, Georgeta; Manolescu, Mădălina
Scopul lucrării rezidă în elucidarea potențialului presei în medierea și stimularea dialogului social în societatea contemporană.Astfel, iniţiind prezenta investigaţie, autorii şi-au propus să studieze şi să evalueze activitatea de mediere jurnalistică și de stimulare a dialogului social prin prisma strategiilor și tehnicilor pe care mijloacele de informare în masă le aplică în reflectarea diverselor probleme, în condițiile reformării şi europenizării realității sociale din Republica Moldova.
STRATEGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE: EVIDENȚE DIN REPUBLICA MOLDOVA
(Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, 2023) Cuciureanu, Gheorghe; Cojocaru, Igor; Minciună, Vitalie; Țurcan, Nelly
Rezumat: Strategiile naționale de cercetare și dezvoltare și inovare sunt considerate importante pentru guverne în atingerea unor obiective economice și sociale mai largi. Bunele practici internaționale arată că dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor naționale de cercetare sunt din ce în ce mai integrate într-o abordare a politicilor bazată pe dovezi. Această abordare necesită o evaluare și cercetare riguroasă (inclusiv analiza datelor). Strategia de cercetare și dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 a inclus prevederi pentru monitorizare și evaluare. În ciuda a ceea ce a fost planificat de autorii Strategiei, nu am putut identifica niciun raport oficial de monitorizare sau evaluare a Strategiei, adică nu au existat intervenții în conținutul acesteia. Pe baza realităților de mai sus, ne-am propus în această cercetare să analizăm Strategia de Cercetare-Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 sub mai multe aspecte, în principal prin prisma atingerii obiectivelor stabilite.