Browsing by Author "Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)"

Now showing 1 - 3 of 3

Aprecierea probelor la adoptarea soluțiilor instanței de fond [Teză]
(2025) Lupașco, Lilia; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)
Studiul de față își propune o analiză detaliată a instituției aprecierii probelor în cauzele penale, realizată de instanța de judecată în faza judecării în fond, având ca obiectiv identificarea aspectelor relevante ce pot contribui atât la perfecționarea legislației procesual-penale, cât și la aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice ale specialiștilor din domeniul juridic. Obiectivele cercetării: analiza materialelor științifice referitoare la aprecierea probelor la judecarea cauzelor penale în fond; identificarea esenței și conținutului probatoriului în cauzele penale; determinarea importanței probelor și a conceptului general; cercetarea invalidării probelor obținute în mod nelegal în cauzele penale; identificarea și determinarea factorilor care influențează aprecierea probelor și a mecanismelor de apreciere a probelor de către instanța de judecată; relevarea conceptului propriei convingeri a judecătorului la aprecierea probelor în cauzele penale; cercetarea practicii judiciare naționale și internaționale în domeniul aprecierii probelor la judecarea cauzelor penale în fond; analiza particularităților de apreciere a probelor la etapa de pregătire a cauzei spre judecare; relevarea particularităților de apreciere a probelor la cercetarea judecătorească; determinarea actului final al aprecierii probelor în instanța de fond; identificarea carențelor și lacunelor în domeniul ce vizează aprecierea probelor și formularea propunerilor de lege ferenda.
Limitele judecării cauzei penale [Teză]
(2025) Postică, Aureliu; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)
Scopul lucrării constă în realizarea unui studiu amplu al limitelor judecării cauzelor penale prin prisma garantării principiilor fundamentale ale dreptului procesual penal, și optimizarea cadrului de reglementare din acest domeniu. Obiectivele cercetării: determinarea conținutului juridic și formularea noțiunii de limite ale judecării cauzei în procesul penal; dezvăluirea esenței și conținutului limitelor judecării cauzei penale în funcţie de cercul de persoane participante la proces; determinarea și clasificarea categoriilor de persoane care nu au statut de inculpați în cauzele penale, însă ale căror acțiuni ilegale au legătură cu fapta incriminată inculpatului, examinată în instanța de judecată; identificarea condițiilor referitoare la modificarea învinuirii în instanța de fond; elaborarea criteriilor referitoare la recunoașterea învinuirii modificate ca agravândsituația inculpatului sau încălcând dreptul acestuia la apărare; identificarea limitelor speciale ale judecării cauzei penale, și anume, care sunt cerințele speciale în raport cu hotarele cercetării judecătorești, darea sentinței și modificarea învinuirii în instanță pe anumite categorii de cauze sau în privința unor anumite categorii de persoane; analiza limitelor judecării cauzelor penale prin prisma standardelor internaționale ale unui proces echitabil; identificarea unor criterii juridice internaționale în materia posibilei modificări a învinuirii în instanța de fond; identificarea și analiza modelelor de modificare a învinuirii în instanța de fond; stabilirea granițelor admisibile pentru modificarea învinuirii în instanța de fond în contextul cerințelor raportate la limitele judecării cauzei penale; cercetarea practicii de aplicare a cerințelor legale referitoare la limitele judecării cauzei penale în spețe concrete și demonstrarea, în baza studiului empiric, a importanței pe care o are din perspectiva dreptului la apărare; caracterizarea realizării limitelor judecării cauzei pe anumite categorii de dosare.
Limitele judecării cauzei penale [Rezumat]
(2025) Postică, Aureliu; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)
Determinarea conținutului juridic și formularea noțiunii de limite ale judecării cauzei în procesul penal; dezvăluirea esenței și conținutului limitelor judecării cauzei penale în funcţie de cercul de persoane participante la proces; determinarea și clasificarea categoriilor de persoane care nu au statut de inculpați în cauzele penale, însă ale căror acțiuni ilegale au legătură cu fapta incriminată inculpatului, examinată în instanța de judecată; identificarea condițiilor referitoare la modificarea învinuirii în instanța de fond; elaborarea criteriilor referitoare la recunoașterea învinuirii modificate ca agravând situația inculpatului sau încălcând dreptul acestuia la apărare; identificarea limitelor speciale ale judecării cauzei penale, și anume, care sunt cerințele speciale în raport cu hotarele cercetării judecătorești, darea sentinței și modificarea învinuirii în instanță pe anumite categorii de cauze sau în privința unor anumite categorii de persoane; analiza limitelor judecării cauzelor penale prin prisma standardelor internaționale ale unui proces echitabil; identificarea unor criterii juridice internaționale în materia posibilei modificări a învinuirii în instanța de fond; identificarea și analiza modelelor de modificare a învinuirii în instanța de fond; stabilirea granițelor admisibile pentru modificarea învinuirii în instanța de fond în contextul cerințelor raportate la limitele judecării cauzei penale; cercetarea practicii de aplicare a cerințelor legale referitoare la limitele judecării cauzei penale în spețe concrete și demonstrarea, în baza studiului empiric, a importanței pe care o are din perspectiva dreptului la apărare; caracterizarea realizării limitelor judecării cauzei pe anumite categorii de dosare. Noutatea și originalitatea științifică constă în faptul că au fost analizate aspectele teoretice și științifico-practice ale limitelor judecării cauzei. Studiul elementelor și aspectelor subiectului în cauză, care a fost până în prezent doar parțial investigat, a facilitat identificarea principalelor probleme din domeniu și a condus la formularea unor constatări ce aduc o contribuție semnificativă, caracterizată prin noutate și originalitate. Aceste rezultate sunt deosebit de importante pentru îmbunătățirea cadrului legislativ existent. În acest sens, cercetarea realizată respectă criteriile de noutate și originalitate științifică.