Browsing by Author "Ungureanu, Elena"

Now showing 1 - 8 of 8

CÂT DE MULT ARE NEVOIE CERCETAREA LINGVISTICĂ DE BIG DATA ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ?
(CEP USM, 2024-10-25) Ungureanu, Elena
Studiul Big data și inteligența artificială în cercetarea lingvistică (Cluj-Napoca: Casa cărții de știință, 2024), semnat de Cristina Bleorțu şi Lavinia Seiciuc (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), reprezintă una din puţinele contribuţii destinate cercetătorului lingvist de generaţie nouă, care reuşeşte să utilizeze abil intrumentele oferite de tehnologiile computaţionale în cercetarea limbajului. În lucrare sunt prezentate 4 lingvistici de corpus de ţară (Spania, Franţa, Italia, Portugalia), la care adaugă o analiză pertinentă a lingvisticii de corpus din România. Toate aceste corpusuri se bazează pe big data, care sunt şi vor fi utilizate tot mai mult în analizele pe care le vor livra progresiv instrumentele de inteligenţă artificială. Componenta practică a lucrării se referă la ilustrarea modului de adnotare a scrisorilor din cadrul proiectul online de digitalizare a corespondenței lui Eugeniu Coșeriu cu titlul: DiLeCos – Digitized Letters to Eugenio Coseriu, precum şi prezentarea unui model de procesare cu programul R a unui corpus literar (romanul Maitreyi de Mircea Eliade).
CONFERINȚA ANUALĂ A BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.P. HASDEU” (19-20 OCTOMBRIE 2020): EVALUARE ȘI RECOMANDĂRI
(2020) Țurcan, Nelly; Ungureanu, Elena
Limba română din Republica Moldova: evoluţii şi involuţii în procesul de integrare europeană (Din testamentul lui Silviu Berejan) [Articol]
(CEP USM, 2025-05-22) Ungureanu, Elena
Ultimele publicaţii semnate de regretatul acad. Silviu Berejan s-au referit în exclusivitate la probleme care vizează atât progresele, cât şi impedimentele dezvoltării limbii române dintre Prut şi Nistru: „Funcţionarea oficială a două limbi în Republica Moldova – obstacol în calea integrării europene a acestei ţări” (Berejan, 2006, pp. 39-43); „Situaţia limbii române în Republica Moldova din perspectiva integrării europene” (Berejan, 2006, pp. 63-68); „Degradarea vorbirii orale într-un stat în care funcţionează paralel două limbi oficiale” (Berejan, 2007, pp. 28-32). La distanţa de două decenii de atunci, constatările prof. Silviu Berejan rămân la fel de valabile, iar în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, necesitatea elaborării unei noi politici lingvistice e mai actuală ca oricând.
PORTRET DE MAGISTRU: EUGENIU COŞERIU
(2024) Ungureanu, Elena
Coşeriu a abordat domeniul lingvisticii dintr-o perspectivă a universalității, lucru pe care puțini dintre lingvişti l-au putut realiza de-a lungul vieții. Perspectiva se datorează libertății de gândire a reputatului lingvist de origi- ne basarabeană, cunoaşterii de către Coşeriu a limbilor clasice, viziunii sale globale asupra limbajului şi situării acestu- ia în centrul disciplinelor despre om. Cu o bună şcoală încă de acasă (este absolventul renumitului Liceu de Băieți „Ion Creangă” de la Bălți), aceste calități ale distinsulului om de litere s-au cimentat şi s-au afirmat în Italia, Uruguay sau Ger- mania, locuri din străinătate unde a profesat şi a adâncit cercetări importante, care nu şi-au pierdut actualitatea; dimpo- trivă, a căror valoare sporeşte cu anii, Coşeriu fiind mai curând un lingvist al viitorului decât al prezentului. Conceptul coşerian de lingvistică integrală tratează disciplina ca pe o ştiință a culturii, situând vorbirea înaintea limbii, cea dintâi fiind mult mai amplă şi mai complexă. Anume polemica celebră cu Saussure i-a permis lui Coşeriu să instituie şi să fundamen- teze triada limbă – vorbire – normă, pe care a ilustrat-o exemplar cu ajutorul limbilor europene, dar şi cu analize subtile ale limbii române. Revenirea la baştină l-a determinat să sprijine activ lupta conaționalilor pentru triumful adevărului şti- ințific în ceea ce priveşte denumirea corectă a limbii vorbite de moldoveni: limba română pentru întreg spațiul carpato- danubiano-nistrean. Centenarul Coşeriu a adus în atenția filologilor datoria studierii în profunzime a operei, traducerii în limbi de circulație şi nu în ultimul rând editarea operei integrale a lui Coşeriu.
Știința deschisă în Republica Moldova. Studiu
(Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, 2018) Cuciureanu, Gheorghe; Cojocaru, Igor; Cojocaru, Irina; Țurcan, Nelly; Grecu, Mihai; Roșca, Alfreda; Rusu, Andrei; Cujba, Rodica; Coșuleanu, Ion; Ungureanu, Elena; Minciună, Vitalie
Știința Deschisă necesită o nouă abordare sistemică, în special în ceea ce privește strategiile și politicile naționale și internaționale. Politicile Științei Deschise trebuie promovate și implementate în Republica Moldova. Studiul de față face o privire de ansamblu asupra conceptului „Open Science”, precum și a experiențelor internaționale, necesare pentru a înțelege mai bine situația din țară. Sunt analizate fundamentele Științei Deschise, inclusiv: Acces Deschis, Date de Cercetare Deschise, Resurse Educaționale Deschise, Infrastructuri Deschise, Cultura Deschisă a Cercetării etc. Studiul prezintă principalele caracteristici ale Științei Deschise la nivel național și oferă un set de recomandări utile pentru elaborarea documentelor de politici și promovarea activităților care permit dezvoltarea Științei Deschise în Republica Moldova.
TIPURI DE REZULTATE ALE ACTIVITĂȚILOR ȘTIINȚIFICE
(Institutul de Dezvoltare a Societății Informaţionale, 2018) Cuciureanu, Gheorghe; Țurcan, Nelly; Ungureanu, Elena; Roșca, Alfreda; Cojocaru, Igor; Holban, Ion; Minciună, Vitalie; Cujba, Rodica; Guzun, Mihai; Cojocaru, Irina; Coșuleanu, Ion; Grecu, Mihai; Cernăuțeanu, Victor; Botnaru, Viorica; Rusu, Andrei
Scopul studiului este de a stabili tipurile rezultatelor ştiinţifice care pot fi obţinute în urma executării proiectelor / programelor de cercetare-dezvoltare. Rezultatul ştiinţific este noutatea ştiinţifică stabilită în urma procesului de cercetare-dezvoltare, indiferent de evoluţia şi materializarea ulterioară a acestuia. Din aceste considerente, noi propunem să delimităm rezultatul ştiinţific care se obţine în urma investigaţiilor ştiinţifice de alte rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare, care reprezintă: 1) modalităţi de diseminare/publicare a rezultatelor ştiinţifice (articole, monografii, comunicări la conferinţe etc.); 2) modalităţi de protejare a rezultatelor ştiinţifice (brevete şi alte obiecte de proprietate intelectuală); 3) modalităţi de materializare a rezultatelor ştiinţifice (prototipuri, baze de date, instrumente ş.a.). Considerăm că listele alcătuite pentru cele 4 clasificări propuse reprezintă un prim pas pentru constituirea unui cadru metodologic comun de tratare a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare.
TIPURI DE REZULTATE STIINȚIFICE ALE PROIECTELOR DE CERCETARE (PROIECT PENTRU O DISCUTIE PUBLICA)
(Academy of Sciences of Moldova, 2015) Cuciureanu, Gheorghe; Țurcan, Nelly; Roșca, Alfreda; Ungureanu, Elena; Minciună, Vitalie; Cojocaru, Igor
The article reviews the approaches to the possibility of classifying the results of scientific projects. Definitions and criteria for their identification are proposed, the advantages of results systematization in different phases of R&D activity are presented, which in turn sets prerequisites for standardized reporting on scientific achievements. As a result of the research, 108 types of scientific results were identified. These can be subsequently capitalised upon/ validated in different ways. The results of R&D activities have been in turn classified, depending on the publication method (34 types), protection mode (8) and the manifestation mode (47). The classification is open and is proposed to the scientific community as a draft for public discussion.
Tipuri de rezultate ştiinţifice ale proiectelor de cercetare (proiect pentru o discuţie publică)
(Academia de Științe a Moldovei, 2015) Cuciureanu, Gheorghe; Țurcan, Nelly; Roșca, Alfreda; Ungureanu, Elena; Minciună, Vitalie; Cojocaru, Igor
Articolul reprezintă o analiză a abordărilor privind posibilitatea de a clasifica rezultatele proiectelor din sfera ştiinţei. Se propun definiţii şi criterii de identificare a acestora, sunt arătate avantajele sistematizării lor în diferite faze ale activităţii de cercetare-dezvoltare, ceea ce creează premise pentru standardizarea rapoartelor asupra realizărilor ştiinţifice. În urma cercetării au fost stabilite 108 tipuri de rezultate ştiinţifice. Ele pot fi valorificate/validate ulterior în diferite moduri. Rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare au fost clasificate, la rândul său, în funcţie de modul de publicare (34 tipuri), de modul de protejare (8) şi de modul de materializare (47). Clasificarea e una deschisă şi este propusă comunităţii ştiinţifice cu titlu de proiect pentru o discuţie publică.