Browsing by Author "Stati, Vitalie"
Now showing 1 - 20 of 74
- Results Per Page
- Sort Options
Item AMENINȚAREA SAU VIOLENȚA SĂVÂRȘITĂ ASUPRA UNEI PERSOANE CU FUNCȚIE DE RĂSPUNDERE SAU A UNEI PERSOANE CARE ÎȘI ÎNDEPLINEȘTE DATORIA OBȘTEASCĂ ( art .349 DIN CODUL PENAL) : ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2017) Stati, Vitalie; Pavliuc, GhenadieObiectul studiului de față îl formează elementele constitutive și circumstanțele agravante ale infracțiunilor specificate la art.349 CP RM. În rezultatul analizei efectuate, se stabilește că obiectul juridic specialal acestor infracţiuni are un caracter multiplu. Se relevă că victimă a infracţiunilor prevăzute la art.349 CP RM este, după caz: a) persoana cu funcţie de răspundere; b) persoana care îşi îndeplineşte datoria obştească; c) ruda apropiată a persoanei cu funcţie de răspundere sau a persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească. Se arată că, în cazul infracţiunilor specificate la art.349 CP RM, dintre comiterea infracţiunii şi activitatea de serviciu sau obştească a victimei are un caracter obligatoriu. De fiecare dată, la calificare, urmează să se verifice dacă au fost încălcate sau nu reglementările care stabilesc condiţiile şi limitele îndeplinirii de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti. Doar în lipsa unor asemenea încălcări poate fi aplicat art.349 CP RM. Se ajunge la concluzia că art.349 CP RM nu poate fi aplicat în cazul în care, la momentul comiterii infracţiunii, făptuitorul nu-şi dădea seama că: a) săvârşeşte infracţiunea asupra unei persoane cu funcţie de răspundere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei autorităţi publice, a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească sau a unei rude apropiate a acestora; b) infracţiunea pe care o săvârşeşte are legătură cu i) activitatea de serviciu a persoanei cu funcţie de răspundere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei autorităţi publice sau cu ii) activitatea obştească a persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească. Se argumentează că răzbunarea în legătură cu îndeplinirea de către victimă a datoriei obşteşti poate determina comiterea infracţiunilor prevăzute la art.349 CP RM. Totodată, răzbunarea în legătură cu îndeplinirea de către victimă a activităţii de serviciu nu poate determina comiterea acestor infracţiuni. Se demonstrează că nu este posibil concursul ideal dintre infracţiunea prevăzută la art.287 CP RM şi infracţiunile specificate la art.349 CP RM. Se relevă că infracţiunile prevăzutela art.349 CPRM nu pot fi săvârşite dinmotive huliganice. Se arată că art.349 CP RM este o normă specială în raport cu art.78 sau 104 din Codul contravenționalori cu art.152, 155 sau 197 CP RM.Item ANALIZA DE DREPT PENAL A INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA art.181 2 DIN CODUL PENAL(2016) Stati, VitalieInvestigația de față are drept scop analiza infracțiunilor prevăzute la art.181 2 „Finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fon- durilor electorale” din Codul penal. Se argumentează că obiectul juridic special al infracțiunilor specificate la alin.(1), (2), (4) și (5) art.181 2 CP RM este unul simplu. Numai în cazul infracțiunii prevăzute la alin.(3) art.181 2 CP RM, obiectul ju- ridic special are un caracter multiplu. În continuare, se stabilește obiectul material (imaterial) al fiecăreia din infracțiunile specificate la art.181 2 CP RM. De asemenea, se demonstrează că acțiunea prejudiciabilă, prevăzută la alin.(1) art.181 2 CP RM, presupune fie contrafacerea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice şi/sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale, fie modificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice şi/ sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale, nu însă introducerea în asemenea rapoarte a constatărilor sau menţiunilor false.Item ANALIZA DE DREPT PENAL A INFRACȚIUNILOR DE FABRICARE, PUNERE ÎN CIRCULAȚIE ȘI UTILIZARE A TIMBRELOR DE ACCIZE FALSE(CEP USM, 2024) Stati, VitaliePrezenta investigație științifică are ca obiect infracțiunile de fabricare, punere în circulație și utilizare a timbrelor de accize false, care sunt prevăzute de art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt relevate condițiile, care au impus adoptarea acestui articol, precum și finalitatea urmărită prin adoptarea art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova. Este stabilit conținutul juridic al infracțiunilor prevăzute la art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova, fiind identificate obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă, subiectul și circumstanțele agravante ale acestora. Sunt determinate asemănările și deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova, pe de o parte, și infracțiunile specificate la art. 250 și 361 din Codul penal al Republicii Moldova, pe de altă parte.Item APLICAREA RĂSPUNDERII PENTRU OMORUL PREVĂZUT LA lit . O ) alin .(2) art .145 DIN CODUL PENAL: ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE(CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, VitalieScopul acestei investigații constă în anali za aspectelor teoretice și practice ale aplicării răspunderii pentru infracțiunea prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM: omorul săvârșit de către o persoană care anterior a săvârşit un omor intenţionat prevăzut la alin.(1) art.145 CP RM. Se ajunge la concluzia că repetarea infracțiunii (în măsura în care aceasta s - a păstrat în legea penală în vigoare) este o instituție complementară concursului de infracțiuni. Se relevă că opusul regulii prevăzute la alin.(1) art.33 CP RM presupune că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM devine aplicabilă în cazul în care sunt îndeplinite următoarele trei condiții: 1) omorul este săvârşit de o persoană care a comis anterior o infracţiune prevăzută la alin.(1) art.145 CP RM; 2) făptuitorul nu a fost condamnat a nterior pentru niciuna dintre faptele de omor care se repetă ; 3) nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală stabilit la art.60 CP RM. Se arată că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM poate fi aplicată, de exemplu, în caz ul în care infracțiunea specificată la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM este urmată de o altă infracțiune prevăzută și ea la art.27 și la alin.(1) art.145 CP RM. Într - un asemenea caz, calificarea trebuie făcută în baza art.27 și lit.o) alin.(2) art.145 CP RM. Se demonstrează că dispoziția de la lit.o) alin.(2) art.145 CP RM se aplică îndiferent de numărul de omoruri care se repetă. Se concluzionează: nu este admisibil ca, în contextul aceleiași infracțiuni de omor, la calificare să se rețină atât circums tanța agravantă consemnată la lit.g) alin.(2) art.145 CP RM, cât și circumstanța agravantă prevăzută la lit.o) alin.(2) art.145 CP RMItem ARE OARE CALITATEA DE PERSOANĂ PUBLICĂ ORICARE PERSOANĂ CU FUNCȚIE DE RĂSPUNDERE?(CEP USM, 2019) Stati, VitalieItem COAUTORATUL IMPROPRIU ÎN MODALITATEA „INTENȚIE – LIPSĂ DE VINOVĂȚIE”: O ABORDARE DIN PERSPECTIVA LEGII PENALE A REPUBLICII MOLDOVA(Editura USM, 2022) Stati, VitalieThe notion of “improper co-authorship” is not known to the criminal law of the Republic of Moldova. This notion is part of a broader noti on – “improper participation” – which is used in Romanian criminal law. The last notion is based on the theory of improper participation, which was deve loped by Romanian doctrinaires. The theory of improper participation is cha racterized by the fact that some participants act intentionally, while others act by imprudence or without guilt. The arguments presented in this investigation confirm that, in the context of the criminal law of the Republic of Moldova, the theory of improper participation is complementary to the theory of the medi ated author. Improper co-authorship in the manner “intent – lack of guilt” is found in the aggravating circumstance of “two or more persons”, recorded in the special part of the Criminal Code of the Republic of Moldova, if the act, pro vided by criminal law, is committed by two direct perpetrators – one of whom is criminally liable and the other is not.Item „COMPLOT”: O NOȚIUNE APROAPE UITATĂ ÎN CONTEXTUL UNEI INFRACȚIUNI NOI(CEP USM, 2024) Brînza, Serghei; Stati, VitalieAs a result of a recent amendment, the Criminal Code of the Republic of Moldova was supplemented with art. 3382, which provides liability for the crime of conspiracy against the Republic of Moldova. This crime is highlighted by certain features: 1) it involves an activity aimed at committing other, more serious crimes against state security; 2) this germinal activity is criminalized separately, not in the context of the norms that provide liability for these other crimes against state security. It can thus be noted that, in art. 3382 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, the activity of conceiving a crime was equated with a consummated crime.More precisely, in art. 3382 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, it is criminalized as a distinct crime either the externalization of the desire to commit one of the crimes provided by the art. 337, 338, 3381 or 3401 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, or the preparation of one of these crimes. Finally, it should be noted that the crime, provided by the art. 3382 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, is not a crime with a plural subject.Item CONCURENȚA DINTRE art.190 și 361 DIN CODUL PENAL: ANALIZA PRACTICII JUDICIARE NEUNIFORME(2016) Stati, VitalieÎn prezentul studiu se stabilește că: 1) notarul este asimilat unei autorități publice; 2) documentele, autentificate nota- rial, au calitatea de documente oficiale. De asemenea, se argumentează că, dacă făptuitorul confecționează și/sau deține documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, în scopul folosirii acestora la săvârșirea sustra- gerii, vom fi în prezența pregătirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM. În astfel de cazuri, art.361 CP RM este inaplicabil. Se demonstrează că, dacă persoana numai confecționează și/sau deține documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, după care le transmite unei alte persoane, pentru ca aceasta să le folosească la săvârșirea sustragerii, prima dintre aceste persoane va fi considerată complice la una dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM. În astfel de cazuri, art.361 CP RM nu-i va putea fi reținut la calificare.Item CONDAMNAREA PENTRU O TÂLHĂRIE INEXISTENTĂ: ANALIZA UNEI SPEȚE DIN JURISPRUDENȚĂ(2018) Stati, VitalieÎn cadrul prezentului studiu, se efectuează analiza unei spețe în care s-a dispus condamnarea, printre altele, pentru infracțiunea prevăzută la lit.e) alin.(2) art.188 CP RM (tâlhăria săvârșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă). Ca rezultat al examinării doctrinei și jurisprudenței relevante, se demonstrează că în speța care constituie obiectul prezentului studiu, urma să se aplice alin.(2) art.78 și 106 Cod contravențional. Se ajunge la concluzia că nu poate intra sub incidența legii penale cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu reprezintă o sustragere şi nu întruneşte elementele unei infracţiuni, faptă care este însoțită de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă. Aplicarea într-un asemenea caz a lit.e) alin.(2) art.188 CP RM înseamnă nu altceva decât aplicarea legii penale prin analogie.Item CONOTAȚII TEHNICO-JURIDICE ALE RĂSPUNDERII PENALE A ADMINISTRATORULUI BĂNCII(CEP USM, 2018) Stati, VitalieItem CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI PRACTICE CU PRIVIRE LA INFRACŢIUNILE CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII DE CONVIEŢUIRE SOCIALĂ (art.220-222 CP RM)(CEP USM, 2015) Brînza, Sergiu; Stati, VitalieScopul acestei cercetări ştiinţifice constă în stabilirea conţinutului juridic al infracţiunilor prevăzute la art.220-222 CP RM. Printre altele, se argumentează că, spre deosebire de infracţiunile specificate la art.165 şi 206 CP RM, proxenetismul presupune că victima îşi dă acordul în mod nealterat, voinţa ei de a se prostitua aparţinându-i în totalitate, în mod liber. Se demonstrează de ce nu este posibil concursul ideal dintre determinarea la prostituţie şi constrângerea la prostituţie. Se arată că încadrarea faptei conform art.221 CP RM exclude aplicarea suplimentară a art.197 CP RM sau a art.104 din Codul contravenţional. Se ajunge la concluzia că aplicarea răspunderii în baza art.222 CP RM exclude calificarea suplimentară conform art.186-188, 190-192, 197 CP RM sau art.104 ori 105 din Codul contravenţional. Nu în ultimul rând, se stabileşte că aplicarea violenţei sau ameninţarea cu aplicarea violenţei depăşeşte cadrul infracţiunii specificate la art.222 CP RM. Deci, necesită calificare de sine stătătoare în baza art.151, 152 sau 155 CP RM ori art.78 din Codul contravenţional.Item CONSIDERAȚII TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND INFRACȚIUNILE DE PRACTICARE ILEGALĂ A ACTIVITĂȚII DE ÎNTREPRINZĂTOR ( art. 241 DIN CODUL PENAL)(CEP USM, 2017) Stati, Vitalie; Băbălău, DenisÎn prezentul studiu analizei sunt supuse temeiul real şi temeiul juridic ale răspunderii penale pentru faptele incriminate la art.241 CP RM. Sunt stabilite caracteristicile obiectului juridic şi ale obiectului imaterial în cazul infracţiunilor prevăzute la art.241 CP RM. Se arată că noţiunea „activitate de întreprinzător”, utilizată în art.241 CP RM, are acelaşi înţeles ca şi noţiunea „activitate de întreprinzător” folosită în art.1 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Se relevă forma şi conţinutul faptei prejudiciabile specificate la art.241 CP RM, prin prisma prevederilor de la lit.a)-d) art.125 CP RM. Se argumentează că calificarea desfăşurării activităţii de întreprinzător fără licenţă în baza art. 241 CP RM (coroborat cu lit.b) art.125 CP RM) ar însemna nu altceva decât aplicarea prin analogie a legii penale, interzisă de alin.(2)art.3 CP RM. Sunt profilate particularităţile ce caracterizează consumarea infracţiunilor prevăzute la art.241 CP RM. Se stabileşte că scopul infracţiunilor prevăzute la art.241 CP RM este cel de asigurarea unei surse permanente de venituri. Sunt relevate ipotezele în care subiectul infracţiunilor prevăzute la art.241 CP RM are o calitate specială. Nu în ultimul rând, sunt elucidate criteriile de delimitare a infracţiunilor specificate la art.241 CP RM de infracţiunile prevăzute la art.190, 2411, 244, 2441şi altele din Codul penal.Item CONTRACARAREA SEPARATISMULUI PRIN MIJLOACELE DREPTULUI PENAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: ÎNTRE NECESITATE ŞI COMPROMIS(CEP USM, 2013) Stati, VitalieItem CRUZIMEA FAȚĂ DE ANIMALE: ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2019) Brînza, Sergiu; Stati, VitalieStudiul de față reprezintă o primă încercare de analiză a infracțiunii de cruzime față de animale, prevăzute la art.222 1din Codul penal. Este identificat obiectul juridic special al acestei infracțiuni –relațiile sociale cu privire la atitudinea umană față de animale. Se relevă că obiectul material al infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal îl reprezintă orice animale care posedă sistem nervos și care sunt capabile să simtă durerea sau suferința. Se stabilește deosebirea dintre cele două modalități normative ale faptei prejudiciabile prevăzute la art.222 1din Codul penal –tratarea cu cruzime a animalelor și torturarea animalelor. Sunt analizate cele două urmări prejudiciabile ale infracțiunii prevăzute la art.222 1din Codul penal –durerea sau suferinţa animalului și mutilarea sau moartea animalului. Se ajunge la concluzia că latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Se stabilește că subiectul infracţiunii prevăzute la art.222 1 din Codul penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Sut examinate circumstanț ele agravante consemnate la lit.a)- c) alin.(2) art.222 1 din Codul penal. Este supusă analizei conexitatea dintre infracțiunea prevăzută la art.222 1 din Codul penal și alte fapte penale sau contravenționale. Se propune operarea unor amendamente în acest articol și în art.157 din Codul contravențional, pentru a se asigura respectarea cerințelor de accesibilitate și previzibilitate a legii care derivă din art.22 și 23 din Constituție.Item CU PRIVIRE LA POSIBILA NECONSTITUŢIONALITATE A LIT. B 1 ) ALIN. (2) ART. 327 DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2021) Stati, VitalieDue to the difference of motives, it is possible to establish the exact limit that separates the sphere of application of para. (1) art. 327 of the Criminal Code from the sphere of appli- cation of let. b 1 ) para. (2) art. 327 of the Criminal Code. As a result, there is no risk that this limit will be set on the basis of arbitrary and discretionary criteria by those empowered to apply criminal law. Consequently, the potential litigant is not deprived of the possibility to reasonably foresee in which conditions he (she) would respond based on para. (1) art. 327 of the Criminal Code and, respectively, in which conditions he (she) would answer based on let. b1 ) para. (2) art. 327 of the Criminal Code. The content of the let. b 1 ) para. (2) art. 327 of the Criminal Code is certain and does not overlap with the content of para. (1) of the same article. Consequently, it can be stated that the text “committed out of material interest, for the purpose of pursuing other personal interests or in the interest of a third party”, used in let. b 1 ) para. (2) art. 327 of the Criminal Code, passes the predictability test. This text should not be declared unconstitutional.Item CU PRIVIRE LA POSIBILA NECONSTITUȚIONALITATE A UNOR AMENDAMENTE RECENTE OPERATE IN CODUL PENAL ȘI IN CODUL CONTRAVENȚIONAL. PARTEA I.(2017) Stati, Vitalie; Brînza, SergiuIn this article it is argued that several recently made amendments to the Penal Code and the Contravention Code by means of Law no.193/2016, would contravene the provision of par.(2) art.23 of the Constitution of the Republic of Moldova. The analysis of the amendments provided by this law brought us to the conclusion that these amendments generate to the penal law an certain level of unpredictability on the following issues: 1) the meaning of the concepts „ethnobotanical products”/„ethnobotanical” and „an analogue of the narcotic or psychotropic substances” that are defined at par.(5) and par.(6) art.1341 PC RM and used in art.217, art.2171-2176, art.219 PC RM and art.85-87 of the Contravention Code; 2) in determining, in accordance with par.(8) art.1341 PC RM, the small quantities, the large or very large quantities of ethnobotanical products (ethnobotanicals) and of the analogues of the narcotic or psychotropic substances.Item CURRICULUM LA DISCIPLINA DREPT PENAL: PARTEA GENERALĂ : PARTEA SPECIALĂ(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie; Grama, Mariana; Botnaru, Stela; Dumneanu, LudmilaItem DESPRE OPORTUNITATEA DE TRANSPUNERE A UNEI INIȚIATIVE LEGISLATIVE A UNIUNII EUROPENE PRIVIND VIOLENȚA SEXUALĂ ȘI VIOLENȚA CIBERNETICĂ(CEP USM, 2024) Stati, VitalieThe purpose of the article is to investigate the opportunity to implement in the legislation of the Republic of Moldova the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence, as well as formulating recommendations necessary to improve the quality of the criminal law of the Republic of Moldova. The comparative method, the logical method and the systemic method served as the methods used to achieve the above-mentioned purpose. As a result of this study: the possible implications of the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence on the legislation of the Republic of Moldova were revealed; analysis of the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence and highlighting the difficulties and advantages that could characterize its transposition into the legislation of the Republic of Moldova.Item DETERMINAREA SAU ÎNLESNIREA SINUCIDERII ÎN LEGISLAȚIA PENALĂ A REPUBLICII MOLDOVA ȘI ÎN CEA A STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: ANALIZĂ DE DREPT COMPARAT(CEP USM, 2023) Stati, Vitalie; Colțeniuc, AnatolieÎn contextul perfecționării continue a art. 150 din Codul Penal al Republicii Moldova, crește semnificația recepționării experienței legislative pozitive a statelor membre ale Uniunii Europene în materie de reglementare a răspunderii penale pentru determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Scopul studiului de față este de a analiza art. 150 din Codul Penal al Republicii Moldova și normele corespondente din legile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre aceste norme și pentru a formula recomandările de perfecționare a art. 150 din Codul Penal al Republicii Moldova. Baza metodologică a prezentului studiu îl constituie metoda de drept comparat și metoda de analiză sistemică. În rezultatul studiului efectuat, au fost conturate reperele de armonizare în perspectivă a prevederilor Capitolului II din partea specială a Codului Penal al Republicii Moldova cu prevederile corespondente din legile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene.Item ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA art.243 CP RM(CEP USM, 2014) Stati, VitalieÎn prezentul articol vor fi investigate infracţiunile prevăzute la art.243 „Spălarea banilor” din Codul penal. Se relevăcă la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM este consemnată nu o circumstanţă agravantă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM. De fapt, la alin.(1) şi la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM sunt prevăzute infracţiuni de sine stătătoare. Aceste infracţiuni se pot afla între ele în concurs. Sunt identificate diferenţele specifice care permit disocierea infracţiunilor prevăzute la art.243 CP RM de infracţiunile specificate la art.199 „Dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală” şi la art.279 „Finanţarea terorismului” din Codul penal. Se argumentează că aceeaşi persoană poate cumula calitatea de subiect al uneia dintre infracţiunile specificate la art.243 CP RM şi cea de subiect al infracţiunii anterioare (principale). Analiza conţine referiri la speţele relevante din practica judiciară naţională şi la instrumentele internaţionale în materie.