Browsing by Author "Procop, Natalia"

Now showing 1 - 11 of 11

ARTISTUL PLASTIC GHEORGHE ȘOITU, UN ADEVĂRAT CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI CAHUL
(2024) Procop, Natalia
Gheorghe Șoitu și-a făcut studiile de specialitate la Școala de arte din Cahul, clasa profesorului Gheorghe Huzun care i-a pus baza desenului, picturii și a compoziției și mai târziu la Școala Republicană de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chișinău. După finisarea studiilor a profesat pedagogia, formând generații te tineri artiști la Școala de Pictură pentru Copii „A. Sciusev”. Reîntors la Cahul, și-a continuat activitatea de pictor la atelierul de pe lângă secția Cultură a orașului. Având caracterul unui nonconformist, Gheorghe Șoitu se încadrează perfect în evoluția artelor plastice din a doua jumătate a anilor ’80 care se caracterizează prin trecerea ușoară de la tematica ideologică la subiectele exprimând esența umană, transpusă în simboluri. În această perioadă, creația lui Gheor- ghe Șoitu se caracterizează prin experimentalism. În compozițiile de gen domină factura, incizia și gama croma- tică contrastantă, cu multiple nuanțări. Echilibrate însă tonal, cromatic și prin compoziție, ele emană perfecțiune. În anii 2000 creația artistului se distinge prin compoziții neo-expresioniste în care forma plastică este gestionată de temperamentul impulsiv și spontan. Această etapă se caracterizează printr-o deosebită forță expresivă, gamă cromatică diversă și tușe de culori energice. Pentru întreaga creație Primăria Cahul a făcut un gest inspirat să-i acorde, în 2009, titlul de cetățean de onoare al orașului, Gheorghe Șoitu fiind, pe bună dreptate, artistul reprezen- tativ al Cahulului și al sudului Republicii Moldova.
CHIȘINĂUL ÎN PICTURĂ (SECOLUL AL XIX-LEA – MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA)
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2022-09-27) Procop, Natalia
The funds of National Art Museum of Moldova, and the National Archives Agency include rich painting collections of Chisinau landscapes. The article valorizes the paintings depicting Chisinau from the 19th century until the mid-twentieth century. The urban landscape is one of the few genres that served as a refuge for visual artists, being less influenced by the political regime. The painters who had been active until the inter-war period, presented the city with the public gar- den (Nikolae Ratko) and courtyard houses (Vladimir Ocușco). The inter-war period comes with an urbanized Chișinău, being present in the works of Theodor Kiriacoff, Şneer Cogan, Grigore Fiurer, or with rural courtyard houses in the works of Grigore Filatov, Boris Nesvedov, Vasile Blinov, etc. The beginning of the post-war period comes with subjects of reconstruction of the city central area that we find in the paintings of Grigore Fiurer, Rostislav Ocușco, Eugenia Gamburd, etc., or with the sights of peripheral areas that remained unchanged in the works of Alexei Vasiliev, Alexandru Climașevschi, Boris Nesvedov, etc. The importance of this study comes from the possibility to study the evolution of Chișinău city’s aspect, which has diversified according to political, economic and social factors. These urban landscapes keep in the collective memory the former Chișinău, images that can last forever, and complete the atmosphere of time
CHIȘINĂUL LUI ALEXANDRU BERNARDAZZI ÎN PICTURĂ: SEMNELE TIMPULUI
(2021) Procop, Natalia
De-a lungul existenței sale, Chișinăul a fost înveșnicit în tablourile artiștilor plastici. Este incontestabilă contribuția acestora la redescoperirea imaginilor orașului din diferite perioade. O preocupare aparte în tematica abordată de plasticieni constituie monumentele de arhitectură proiectate de marele arhitect Alexandru Bernardazzi precum Primăria, Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, Biserica greacă „Sfântul Pantelimon”, Gimnaziul pentru fete, Gara, Turnul de apă, Casa Râșcanu-Derjinski, gardul de fontă din Parcul Ștefan cel Mare ș.a. Artiștii plastici Eugenia Gamburd, Grigore Fiurer, Alexei Vasiliev, Ana Baranovici, Gheorghe Munteanu, Arcadie Antoseac, Valentina Brâncoveanu ș.a. au reprezentat Chișinăul vechi cu vii și livezi, cu multă verdeață și edificii haotic amplasate, un oraș cu edificii distruse după bombardament, sau un oraș cu viață intensă. Astfel, autorii au surprins amprenta timpului asupra arhitecturii, suferind ajustări la rigorile vremii.
CULTURA PROMOVĂRII IMAGINII ORAȘELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN ARTĂ ȘI MITOPOETICĂ. O ETAPĂ SAU FINALUL?
(2024) Grati, Aliona; Procop, Natalia
Dialogul de față este despre rezultatele Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii, 20.80009.0807.19”, care s-a desfășurat, la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, între anii 2020-2023. Proiectul a avut un caracter interdisciplinar întrunind cercetători care și-au desfășurat activitatea la diferite institute de cercetare și de cultură, persoane specializate în filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism, muzeologie. Ideea de care s-au condus cercetătorii în acest proiect a fost să se realizeze o cercetare comună pe o temă necesară societății și statului nostru, care să facă față, pe de o parte, unor probleme societale și să dovedească, pe de altă parte, eficiența unui dialog interdisciplinar autentic. Timp de patru ani s-a lucrat cu entuziasm și s-au obținut multe și frumoase rezultate, atât în formă de publicații, cât și organizând o serie de evenimente culturale de anvergură. Ceea ce își propun autoarele dialogului este să rezume ipotezele, obiectivele și cele mai importante rezultate ale proiectului, precum și să convingă guver- nul, comunitatea academică și societatea de importanța continuării lui.
RECREATIONAL CENTERS IN CHISINAU IN THE VISION OF VISUAL ARTISTS
(2021) Procop, Natalia
One of the genres of easel painting that remains less pretentious to politics is landscape. The city of Chisinau, one of the most important cities of the Republic, was and remains a source of inspiration for artists Eugenia Gamburd, Rostislav Ocusco, Mihail Petric, Filimon Hamuraru, Ludmila Tonceva, Vasile Toma, Inesa Tipina, Petru Jireghea, Ion Jumatii, Ion Chitoroaga, Florentin Leanca and others. That is one of the topics addressed by artists reflecting moments of relaxation, rest, sports - recreational centres (parks, lakes, stadiums etc.). This article analyzes the paintings from the collection of the National Museum of Art of Moldova, but also the private collections of plastic artists concerning the rest areas of Chisinau. These paintings made on the subject under research can be attributed not only to the landscape genre but also, in some cases, to genre painting. The subject becomes current for painters with the arrangement of the capital's parks: The square of the Ensemble of the Metropolitan Cathedral of Chisinau, the Public Garden of Chisinau, the Botanical Garden, the Valley of Roses park, the Valley of Mills park, the Ghidighici Reservoir, the Dinamo Stadium etc.
REVENIREA ACASĂ A LUI ŞTEFAN SADOVNICOV
(2023) Procop, Natalia
Ștefan Sadovnicov este artistul plastic care a abordat mai multe genuri ale picturii de şevalet. Activitatea sa de creație se bazează pe conexiunea celor trei domenii ale artelor: pictură, muzică şi literatură. Scrie poezii, evocă vremurile de al- tădată, pictează. De aceea, oraşul copilăriei şi tinereții sale – Bălți – apare la el reprezentat ca un univers bogat în culori, forme, sonuri etc. În toate lucrările cu acest motiv simțim afecțiunea artistului față de oraşul sufletului său. Ștefan Sadovnicov este unul dintre puținii artişti cu o sensibilitate, profunzime şi inteligență deosebite. Seria de tablouri cu titlul „Oraşul care nu mai există…”, executate în anii ’70–’80, nu sunt doar simple peisaje cu clădiri specifice timpului; ele sugerează sensuri profunde. Motivele principale sunt dorul, întoarcerea în timp, amintirile nostalgice ş.a. Artistul plastic nu a pictat pur şi simplu peisajul urban, ci a povestit istoriile străzilor şi ale edificiilor oraşului Bălți, a căutat poze vechi şi a chestionat locuitorii. S-a apropiat filosofic de subiect, realizând o paralelă între oraş şi oamenii care au suflet.
RUSTIC ŞI URBAN ÎN CREAȚIA LUI F LORENTIN LEANCĂ
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2021) Procop, Natalia
Florentin Leancă is part of the generation of visual artists, representatives of the national school of painting. The activity of the artist evolved from abstract compositions to urban landscapes with impressionistic shade and stylized decorative creations. Many of his works are made in the technique of hot handkerchief and oil painting Moreover. One of his relevant themes is the old Chisinau represented by shades of gray. Lately he has been making pieces with popular motives inspired by the art of carpeting.
Simbol şi tradiție în pictura Eudochiei Robu
(2024) Procop, Natalia
Fiind un artist plastic cu viziuni profunde, Eudochia Robu utilizează pe larg simbolurile în creația sa, în care nici un obiect nu apare întâmplător. Decodificarea acestora îi aduce profunzime. E. Robu stă în lista celor mai valoroși artiști plastici din republică. Unul dintre simboluri care are prioritate în pictura plasticienei este cel al îngerului care de fiecare dată vine cu un nou mesaj social. Îngerul apare implicat în diverse activități umane: mergând pe bicicletă, legănându-se pe scrânciob, dormind: „Îngerul pe bicicletă”, „Îngerul pe asin”, „Îngerul și păsările”, „Înger cu cireșe albe”, „Înger dormind IV” ș.a. Tradițiile și obiceiurile populare sunt temele la care Eudochia Robu deseori revine în picturile sale: dezbrăcatul miresei, caloianul, sărbătorile de iarnă ș.a. În acest sens putem aminti tablourile: „Dezbrăcatul miresei”, „Peisaj hibernal cu colindători”, „Colind”, „Înger și colindători”, „Tradiții”, „Chemarea ploii” ș.a. Chiar și lucrările din genul peisajului sau al picturii de gen conțin ornamentele populare preluate din covor, cămașa populară sau arhitectura tradițională: „Butuceni. Peisaj ornamental”, „Zi cu vânt”, „Poartă I”, „Cina cea de taină”, „Îngerul cu vultur”, „Înger dormind IV” ș.a. Orice simbol ar utiliza Eudochia Robu, figurativul devine expresie plastică în picturile sale.
TEMATICA LUCRĂRILOR DE ARTĂ TEXTILĂ ÎN CREAŢIA PLASTICIENILOR AUTOHTONI (A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI)
(Garomont, 2014) Procop, Natalia
TEMELE CREAȚIEI ARTISTULUI PLASTIC INGA EDU
(2024) Procop, Natalia
Articolul vizează tematica abordată în creația Ingăi Edu, artistul plastic care s-a impus în viața artistică din Republica Moldova şi România la începutul anilor 2000. Practicând deopotrivă tehnica picturii în ulei şi a pastelului, artista abordează frecvent genurile peisajului şi natura statică. Tematica peisajului realizat în plein air este foarte variată: de la oraşele medievale româneşti şi civilizațiile europene, la Chişinăul zilelor noastre. Capitala devine motiv în pictură în diferite perioade şi stari ale zilei. Astfel, regăsim oraşul în ploaie în „Zi ploioasă”, urba nocturnă în „Noaptea în oraş”, oraşul înflorit în „Primăvara în Chişinău”. Sunt teme care sunt reluate în toată creația artistei, modificându-se doar abordarea. Prima perioadă a creației ei se caracterizează prin compoziții figurative în care persistă sensibilitatea proprie impresioniştilor, obținerea clarobscurului, perspectiva spațială, regia luminii, exactitatea desenului, consonanța etc. A doua perioadă, cea experimentalistă, se distinge prin tratarea decorativă a compozițieii cu culori pure în care se păstrează timid semitonurile. Cert este faptul că, deşi Inga Edu în unele lucrări recurge la abstracționism, nu renunță în totalitate la figurativ. Având predilecție pentru pictura în ulei şi pastel, Inga Edu nu încearcă să imite realitatea, ci meditează, alegând elementele cele mai valoroase.
TENDINȚELE EVOLUȚIEI ARTELOR PLASTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
(2021) Procop, Natalia
In the ninth decade of the twentieth century, with the opening of the country’s borders, artists gained the opportunity to communicate with creators all around the world. During this period, in the field of arts, there was a tendency towards freedom expressed through experiments in the technique of execution, the diversity of the approached theme, etc. We may notice stylistic changes in all genres of fine and decorative arts. Fine artists in the Republic of Moldova try to get closer to European art, while keeping their own national coloring.