Browsing by Author "Prisac, Lidia"

Now showing 1 - 20 of 28

ACTIVITATEA EXTRACURRICULARA LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINA DIN CHIȘINAU (1945-1991)
(Tipografia "Lexon-Prim", 2020) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
Based on original (archival) materials, oral sources, information from the time press and specialized literature, extracurricular life was analyzed at the State Institute of Medicine in Chisinau during 1945-1991. The patriotic work carried out by the students in the perimeter of the period spirit was approached.The sports and artistic activity was highlighted in the only higher education institution in the field of medicine and pharmacy in the Moldavian SSR.
ALIMENTAŢIA DEPORTAȚILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN CADRUL OPERAȚIUNII „IUG” (1949)
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2021) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
The article inserts sequences referring to the nutrition of the Stalinist regime victims, subjects to deportation Moldavian Soviet Socialist Republic, in the second wave (1949), in special regulatory localities distributed in the special areas of the Soviet Union. Testimonies of people considered by the Stalinist regime to be “enemies of the people”, reflects the nutrition shortage not only in the journey from “home” to “destination”, but also in the process of adapting to the intruder environment, food security being precarious in both cases. In many ways, a large part of the memories of deported persons show similarities to the famine suffered by the population of the Moldavian Soviet Socialist Republic in 1946. In the destination localities, the nutrition of the deportees depended on many factors: climatic (winter temperature reaching -40° C) and living conditions, workplace, health, the presence of the head of the family and members able to work, etc. Families deported with small children, in the absence of the father (the basic maintainer) and only with the presence of the mother, were the most difficult.
ANATOL PETRENCU: PROFESORUL ŞI ISTORICUL IEŞIT DIN TIPARE
(Lexon-Prim, 2023) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
This article is dedicate to the university professor Anatol Petrencu, well-known personality in the Republic of Moldova and abroad. The study present geographical data, pedagogical profile, fields of scientific research, civic position, the fight for the defense of the Romanian History discipline in the context of political interference. It presents information on the private library of the historian, consisting of about 50 000 copies of books in the field of contemporary history. Also, in article is analyze the communication platform (personal blog) of Anatol Petrencu professor, as well as exposed information about his passions.
CADRELE ȘTIINȚIFICO - DIDACTICE ALE INSTITUTULUI DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU (1945 – 1991)
(CEP USM, 2020) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
Studiul de față a fost elaborat în baza materialelor de arhivă, a izvoarelor oral e (interviuri cu martorii direcți), a sugestiilor specialiștilor consacrați din domeniul istoriei, medicinei și farmaciei, a presei timpului, a literaturii științifice naționale și internaționale. Fondarea unei instituții de învățământ superior, specializată în domeniul medicinei, a reprezentat o avanpremieră pentru spațiul prutonistrean. Prin instituirea acestuia se miza pe instruirea și educarea viitorilor medici, pe efectuarea cercetărilor științifice în perimetrul medicinei curative și profilactice, pe administrarea științifico-metodologică a instituțiilor specializate, pe asigurarea cu ajutor practic acordat organelor și instituțiilor medicale, pe formarea profesională continuă etc. În comparație cu alte instituții de învățământ superior create în Moldova sovietică, cea din domeniul medical a avut particularități specifice, fiind instituită în baza cărturarilor cu înaltă experiență pedagogică și științifică din centre științifico-didactice și clinice prestigioase, fiind, astfel, perpetuată tradiția unor importante școli științifice medicale din Imperiul Rus și din Uniunea Sovietică.
FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI I.G. BUDAC (1916-1974)
(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, Iulian
În articol este valorificat și pus în circuitul științific Fondul de arhivă personal al academicianului I.G. Budac (1916–1974). Sunt prezentate reperele biografice, principalele rezultate ale activității ştiinţifice-didactice, identificate direcţiile de cercetare şi cele mai importante lucrări științifice ale istoricului I.G. Budac. Fondul este constituit din trei secţiuni ale inventarului format din documente de arhivă: a) extrase a unor gramote din Akkerman, Hotin, Soroca, Iaşi, Chişinău, Bălţi, Orhei etc.; b) copii ale unor investigaţii în domeniul istoriei dezvoltării economice şi a mişcării social-politice din Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX-lea c) fotocopii privind transportul naval şi politica comercială pe Nistru, Prut, Dunăre; principalele porturi comerciale şi construcţia căilor ferate etc.
Fondul personal al membrului corespondent Serghei M. Ivanov (1904–1980), din fosta Arhivă Științifică a AȘM
(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, Iulian
Studiul reprezintă un material de informare a comunităţii ştiinţifice privind structura şi conţinutul fondului personal al membrului corespondent (1965) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Serghei M. Ivanov (1904–1980), biolog, specialist în domeniul știinţific al fiziologiei plantelor, doctor habilitat în știinţe biologice (1963), profesor universitar (1964). Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondul 56 (atribuit membrului corespondent Serghei M. Ivanov) a fost constituit din nouă unități de păstrare, datate cu anii 1929–1977. Fondul include informații și rapoarte ale lui S.M. Ivanov referitoare la istoria fiziologiei plantelor din Moldova sovietică, jurnalul de serviciu, corespondența personală, cultivarea lămiei în Moldova sovietică etc.
Fondul personal Ivan D. Ciobanu (1910–2000) din fosta Arhivă Științifică a AȘM
(2025) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, Iulian
Materialul este unul de informare a comunității științifice referitor la patrimoniul istorico-științific al Republicii Moldova și face parte din seria de articole ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova). În studiu se prezintă Fondul celui de-al doilea director al Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Bazei/Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS, rector al Institutului Pedagogic Moldovenesc, Ivan D. Ciobanu (Fondul 44). Ca urmare a sistematizării și descrierii, fondul este format dintr-un singur inventar ce conține 83 de u. p. (1917–1995), fiind repartizat în nouă secțiuni: Lucrări științifice (1936–1993); Activitatea literară (1931–1989), Avize și recenzii (1940–1995); Materiale pentru lucrări științifice (1917–1982), Activități informativ-metodice (1946–1995), Corespondența (1945–1991), Materiale biografice (1947–1994), Materiale ale altor persoane (1943–1989), Culegeri folclorice (1975–1983).
FONDUL PERSONAL NICOLAI V. BEREZNEACOV (1910–1989) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM
(CEP USM, 2024) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, Iulian
Acest studiu este unul de informare și face parte din suita materialelor ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova). Articolul prezintă Fondul personal al cercetătorului N. V. Berezneacov (1910–1989), cunoscut drept istoric propagandist, autor de lucrări cu caracter istoric, centrate pe promovarea cu accent propagandistic a anumitor evenimente istorice, în funcție de anumite interese, inclusiv politice. Materialele cu referire la activitatea lui N. V. Berezneacov au intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, în anul 1989, datorită lui A. G. Uncuţă. În urma sistematizării și descrierii științifice, în componența fondului a fost înregistrat un singur inventar care include 228 de u.p. documentele fiind datate cu anii 1928–1988. Inventarul include patru secțiuni: I. Materiale pentru lucrări științifice; II. Materiale biografice; III. Colecții de ediții; IV. Materiale ale altor personalități.
IDENTITATE ȘI ALTERITATE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
(2024) Prisac, Lidia
Propunând imaginea celuilalt în Chișinăul interbelic, ne-am propus să decodificăm modalitățile prin care oamenii din Chișinău s-au reflectat în oglinda celuilalt, astfel încât am ajuns să abordăm aspectele ce țin de citadinii și străinii în raport cu orașul, elitele vechi și noi precum și periferia orașului, minoritățile național-et- nice și imigranții interni și externi, inclusiv refugiații, precum și marginalii societății. Din cele expuse, surprindem faptul că Chișinăul de la începutul perioadei interbelice avea o marcă identitară, cu pretenții de măreție, desprinsă din fizionomia fostului imperiu țarist. Spectaculos prin felul său deosebit de a fi, Chișinău avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului, monolită în totalitate din punct de vedere etnic și cultural. Treptat, pe parcursul celor peste 20 de ani de administrație românească, Chișinăul a împletit în istoria sa, prin ascensiunea noilor și decăderea vechilor elite, caracteristici ale românității și noilor tendințe. Spațiul de regăsire, poate chiar orașul iubit al atâtor neamuri, de la evrei, ruși, ucraineni, la armeni și alte comunități, Chișinăul a scos la iveală experiența dificultăților zilnice de a fi diferit în raport cu restul urbelor din cadrul României întregite.
ISTORIA MEDICINEI LA FEMININ: PROFESOR UNIVERSITAR NATALIA GHEORGHIU (1914–2001)
(Lexon-Prim, 2023) Prisac, Lidia
There are destinies that (without being fully known) allow us to become famil- iar with the development of a certain field. In this sense, we mention Natalia Gheo- rghiu, with studies in the field of medicine obtained at the University of Bucharest, who was the first doctor in medical sciences (1949) at the State Institute of Medi- cine in Chisinau, founded after the Second World War, in 1945, and the only doc- tor from the Moldovan SSR corresponding member of the USSR Medical Sciences Academy. This personality deserves to be praised for the merit of having been at the beginning of pediatric surgery in Moldova – the scientific record including over 250 scientific papers, several monographs and patents. Under the leadership of Natalia Gheorghiu, were elaborated and defended more than 30 theses of doctor and doctor habilitat in medical sciences, and most of the pediatric surgeons in Moldova are her disciples. In this order, based on unvalued archive documents and sources charac- teristic of oral history, in the present study we aimed to (re)discover the biographical itinerary (less known) and the pioneering activity in the field of pediatric surgery of prof. univ. Natalia Gheorghiu, who literally devoted herself to clinical, scientific and didactic activity (in certain intervals she was vice-rector for the scientific and didactic activity of the State Institute of Medicine in Chisinau).
DE LA MEMORIE LA IDENTITATE. TOPONIMIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC
(CEP USM, 2023) Prisac, Lidia
Identitatea orașului interbelic a fost în strânsă corelare cu spațiul, a ceea ce reprezenta urbea prin esență, și ceea ce asigura mentalității colective stabilitate. Pentru a se putea defini și legitima comunitatea interbelică și-a păstrat în memorie imaginea spațiului propriu, pentru că fiecare comunitate decupa spațiul într-o manieră a sa, își stabilea linii- le, granițele, fiind accesibil pentru cei care se regăseau fideli în el, dar interzis pentru ceilalți. Per ansamblu, Chișinăul avea o marcă identitară desprinsă din fizionomia fostului imperiu. Spectaculos prin natura și felul său deosebit de a fi, Chișinăul avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației etc.) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului. Treptat, în contextul administrației românești, Chișinăul a împletit în istoria sa caracteristici ale românității vizibile mai ales la nivel de toponimie stradală.
„LIMBAJUL MACARONIC” ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
(CEP USM, 2023-05-26) Prisac, Lidia
MĂNĂSTIREA HAGIMUS: AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI NATURA
(CEP USM, 2021) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
Marta and Maria Monastery is located in the southern and southeastern part of the Republic of Moldova, 75 km from Chișinău, 13 km from Căușeni district, 7 km from Bender, 400 m from route Căușeni-Tighina. When was identifying the geographical positioning of the monastic hearth Hagimus, the spatial and typological objective of creating a nunnery was targeted, as such a settlement is missing in the mentioned part of the Republic of Moldova. The geographical location of the monastic complex is not an ally one, but in harmonious cohabitation with the nature, the zonal specificity, of the geographical framework and the sociodemographic processes. From geographic-economical perspective, Hagimus Monastery is located in the Southern Geographical Region, the smallest in the republic with an area of 7,370 km2 or 22 percent of the total state area. The location of the monastery is directly related to the southwestern slope of the Eastern European Plain (Eastern European Platform), strongly influenced by the Dobrogea Massif in the south and the Eastern Carpathians, being a more gentle, low altitude. Located in the Prut-Dniester interfluve, the place is part of a large relief structure, the Moldavian Plateau, a unit that stretches west from the Subcarpathians of Moldova and Obcinele Bucovinei, to the Dniester in the east. Near the monastic place is the Protected Area "Hârbovăț Forest", a valuable forest area, attributed to the category of landscape reservations. In the Republic of Moldova, only at Hagimus is found in natural habitat (oak-pendulous forest with expensive) critically endangered species Leontica-de Odessa (Gymnospermium odessanum), occupying about 0.25 ha of surface. The flora in the vicinity of the monastery is beneficial for the cultivation and collection of medicinal and aromatic plants, an activity aimed at the nuns of the monastic complex.
MODĂ ȘI VESTIMENTAȚIE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
(CEP USM, 2023) Prisac, Lidia
Articolul oferă o cercetare detaliată a evoluției Chișinăului interbelic prin prisma modei și a vestimentației. Feno- men inerent al unui oraș aflat la intersecția mai multor culturi, evoluția vestimentară a locuitorilor Chișinăului, după Marele Război, a fost dictată, în primul rând, de siguranța și confortul oferit de piesele de îmbrăcăminte. Ulterior, în viața mondenă a orașului, capitală a unei provincii proaspăt ancorată la valorile occidentale, funcția de demonstrare a statutului social prin intermediul straielor și a accesoriilor vestimentare a revenit în rândul orășenilor. Tendințele de modernizare a societății orașului după moda vest-europeană este ușor explicabilă dacă luăm în calcul abundența magazinelor și a agențiilor de publicitate care ofereau, inclusiv „Jurnale de modă” care dictau tendințele în mate- rie de vestimentație. Un alt indiciu de racordare a vestimentației la fluctuațiile modei era ancorarea Chișinăului la desfășurarea anumitor „Concursuri de frumusețe” specifice lumii occidental-apusene.
„NU ÎNVINUIESC PE NIMENI”. DIN MĂRTURIILE IULIEI ŢARAN CU PRIVIRE LA DEPORTĂRILE DIN 1949
(CEP USM, 2018-04-28) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer
„NU MĂ JUDECA, ERAM SOLDAT, ÎNDEPLINEAM ORDINUL!” – DESPRE TRĂDAŢI ŞI TRĂDĂTORI ÎN TIMPUL DEPORTĂRILOR
(CEP USM, 2018-04-28) Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia
NUNŢILE STUDENŢIEI ANILOR 1980 ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ
(Lexon-Prim, 2023) Prisac, Lidia
Weddings are the most spectacular events that mark the collective mind of any community. Of course, from one generation to another, the wedding ceremony, including in the student environment, involves modernizing changes, registering different characteristics, conditioned by certain historical, political, ideological, cultural and/or social circumstances. From this perspective, the weddings of our predecessors, especially those performed in the student environment of the 80s of the last century, with all the defining elements, were not necessarily identical. As the title indicates, the purpose of the article is the analysis of weddings performed among students in the Moldavian Soviet Socialist Republic in the second half of the 1980s. The basic informational tool used in approaching the subject is iconographic sources (vintage photography), which accumulate document value, including information extracted from semi-structured interviews collected in accordance with oral history methodology.
Obiceiuri, moravuri și mentalități în Chișinăul interbelic
(2025) Prisac, Lidia
Ancorat la realitățile interbelice, Chișinăul a fost marcat de schimbări profunde la nivelul caracterului său distinctiv, având loc o simbioză dintre vechi și nou, dintre moștenirea culturală a perioadei țariste și a celei noi instituite, românești. Cu toate acestea obiceiurile, moravurile și mentalitățile sunt cele mai greu de schimbat în cadrul unei societăți. Marcat profund de manierele caracteristice lumii ruse și a amalgamului multicultural persistent, trăsăturile de comportament al chișinăuienilor perioadei interbelice înscrie tendințe de consolidare a unui specific regional. Surprinși într-un spațiu al confortului, drept generator al unei „somnolenţe cotidiene”, locuitorii Chișinăului creează impresia unor persoane pasive, resemnate, contemplative și cu suflet domol. În același timp, cei din partea locului, par să fie de o ospitalitate nemaiîntâlnită. Din inerție, în mediul urban continuă perpetuarea obiceiurilor, tradiţiilor şi moravurilor de familie raportate înaltei societăți, în conformitate cu tradiţiile patriarhale țariste. Cultivate în familie, școală și biserică, societatea chișinăuiană pare să perpetueze principii și valori morale sănătoase, produse de un cod al bunelor maniere bazat pe bunul simț, respect reciproc, corectitudine, cinste, omenie, onestitatea etc. În același timp, conduita orășenilor gravitează de multe ori între moralitate, religiozitate și superstiții, locuitorii fiind puși în situația de a alege între principiile morale și „plăcerile” existențiale.
OGRADA ARMENEASCĂ DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
(2024) Prisac, Lidia
PROCESUL DE ADMITERE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINA DIN CHIȘINAU. (1945 - SFÂRȘITUL ANILOR ’60)
(Tipografia "Lexon-Prim", 2020) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer
The presentation will highlight the subject of the admission process to the State Institute of Medicine in Chisinau in the period of 1945–1960. In the first years of the Medicine Institute activity, the number of the native students was the lowest, compared to other higher education institutions from Moldavian SSR. Being after the Second World War, many of the students enjoyed various privileges. They were persons who were admit gracefully performances. There were also substantial age gaps between students. The biographical data of the enrolled students were thoroughly analyze. The process of admission to Medicine Institute was a competitive one, by respecting several criteria and rigors