Browsing by Author "Negru, Andrei"

Now showing 1 - 20 of 43

ACTIVITATEA DE APLICARE A DREPTULUI DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE
(2019) Manțuc, Elena; Negru, Andrei
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în realizarea unei analize complexe și multilaterale a cadrului activității de aplicare a dreptului de către autoritățile publice, a materialului teoretic și practic în vederea eficientizării acesteia cu identificarea cauzelor comiterii carențelor în domeniu. Realizarea scopului propus prezumă atingerea următoarelor obiective: determinarea locului și rolului aplicării dreptului în sistemul formelor realizării dreptului; elucidarea activității de aplicare a dreptului ca determinantă funcțională a autorităților publice; corelarea dintre aplicarea dreptului în calitate de formă specială a realizării dreptului și activitatea de aplicare a dreptului; identificarea conceptului și principiilor eficientizării activității de aplicare a dreptului de către autoritățile publice; analiza factorilor ce determină eficiența activității de aplicare a dreptului de către autoritățile publice; identificarea și analiza cauzelor comiterii carențelor în activitatea de aplicare a dreptului de către autoritățile publice; formularea recomandărilor privind principalele direcții de perfecționare și modernizare a activității de aplicare a dreptului de către autoritățile publice.
ACTUL NORMATIV ŞI ACTUL JURIDIC INDIVIDUAL
(CEP USM, 2021-12-08) Negru, Andrei
The correlation between the legal normative act and the individual legal act, at first sight, would be a quite frequently approached topic and would present a predominantly didactic interest and not a theoretical-practical one. Contemporary legal reality shows that the applicative interest and the impact on the mechanisms of protection of human rights, freedoms and public interests, in an area of good governance, ensured by the rule of law, manifested by the correlation and the clear determination in the legal doctrine of the correlation between the normative act and the individual legal act, obtains a new approach of an accentuated relevance. The clear appreciation of the normative or indivi- dual nature of the legal act develops the perspective of carrying out the judicial control of their constitutionality or legality, of the preliminary procedures necessary to be applied in exercising different forms of control, of the consequences of pronouncing a decision by a court and of issues generated by the enforcement of this decision. In these conditions, an elementary doctrinal subject obtains the status of an important field of theoretical- practical investigation, oriented towards the streamlining of the act of justice and to the observance of legality.
ARGUMENTAREA IMUNITĂŢII JUDECĂTORULUI ÎN REALITATEA JURIDICĂ NAŢIONALĂ
(2012) Poalelungi, Mihai; Negru, Andrei
The paper is a complex analysis of the national reform in field of justice that contains a great number of normative modifications in the relevant legislative acts, inclusively concerning the judge’s immunity. The authors explain, from an objective and absolutely professional point of view what are the risks of such a decision in our state and how the mentioned situation may affect the quality and the efficiency of justice, the people’s confidence in the act of justice, the independence and impartiality of justice in general and of magistrates in part. Maybe the actual Government does not realize that the risks are major, because there cannot exist a limited independence or impartiality; in such conditions the political interference in the field of justice may become a mechanism to control and influence justice as one of the three state powers and magistrates in taking decisions. It would not correspond to the fundamental principles specific to justice and to the exigencies of a state of law. The authors try to preview the impact of limiting judges` immunity on the justice in functional, institutional and organizational aspects and recommend the National Supreme Court of Magistracy to assume responsibility and manifest activism in consulting the competent state power representatives on the discussed problem, for preventing the risk to have the juridical authority completely influenced and controlled by the political forces in the state. Guaranteeing immunity and independence to justice as an authority, as a system of instances and as a body of magistrates is one of the most important premises of a consolidated justice; the judges` immunity may be limited only in a nondemocratic and sick society, but the democratic government, on the contrary, is a propitious field to discover the axiological essence of consolidated justice.
ASPECTE DE LEGALITATE A UNOR REGLEMENTĂRI JURIDICE NAŢIONALE ÎN SFERA JUSTIŢIEI
(2010) Negru, Andrei
The information presented in this research is based on the latest changes made in the national legislation that regulates the activity of the Supreme Council of Magistracy and the Commission for certifying judges, with showing some normative vagueness and proposing solutions for solving possible difficulties. We start with talking about the essence of the Supreme Council of Magistracy as an authority of judicial self-management and a guarantee of justice independence, about the role and the necessity of a Commission for certifying judges and, at last, we see for ourselves that the actual legislation in the field of justice is not perfect and has to be improved. Some of the problems we write about are the following: judges have not real possibilities to prepare professionally to their certifying, the subjects for estimating the level of theoretical and practical preparedness of the judges are not published before the exams, the members of the mentioned Commission are not remunerated for their work, enjoying just the prestige of their statute. The numerical ratio between professors and judges as members of the Commission for certifying judges is not absolutely clear; we consider that the number of judges must be larger than the number of university professors. There are no norms that settle the situation of incompatibility for professors – members of the Commission and the principles of their activity, as it is in the case of judges, whose statute is based on the constitutional principles of independence and impartiality. We are sure of the topical interest born by this paper because of the novelties promoted in its content and especially because of the recent changes made in the national legislative system. The work has not a political or an electoral orientation, the most important aim being to increase the quality and efficiency of national justice.
AXIOLOGIA INSPECȚIEI JUDICIARE ÎN EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI
(2021) Creciun, Natalia; Negru, Andrei
Scopul lucrării: cercetarea complexă a instituției inspecției judiciare și argumentarea valorii ei în procesul eficientizării activității autorității judecătorești, în dinamica unei justiții consolidate, specifice unui regim democratic de guvernare.
CONDIŢII DETERMINATORII ALE CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI JUSTIŢIEI CONTEMPORANE: GHID METODIC: CICLUL II. MASTER: DREPT PUBLIC
(CEP USM, 2017) Negru, Andrei
Ghidul metodic la disciplina respectivă este orientat spre facilitarea procesului de formare profesional-juridică.
DIMENSIUNEA ISTORICĂ A CONTRACTULUI NORMATIV CA IZVOR AL DREPTULUI
(2009) Pantea, Oleg; Negru, Andrei
In the present article the authors highlight extremely important issues for doctrine and practice on the historical and theoretical aspect of the normative contract as a formal source of law. The information reflected in the article presents a significant interest, both in terms of theory and in practice, by identifying the origin and occurrence assumptions of the normative contract, which is a compulsory element of the knowledge truth process.
EXCEPȚIA DE ILEGALITATE ÎN REALITATEA UNEI SOCIETĂȚI INFORMAȚIONALE
(CEP USM, 2018) Negru, Andrei
The paper reflects an analysis of a specific judicial procedure – examining and solving the objection of illegality. This study is based on the interpretation of legal norms of administrative litigation that are applicable in the Republic of Moldova and in Romania, being underlined the peculiarities of these norms and procedures in each of the mentioned legal systems. We cannot talk about a national judicial practice in examining the objection of illegality, being possible to invoke different reasons. Nevertheless, this kind of exceptional administrative litigation highlights the role of the Judicial Authority not only in interpreting law and in law enforcement, but also in creating law – without violating the constitutional principle of separation of powers.
EXPUNERE DE OPINII REFERITOARE LA REGLEMENTĂRILE JURIDICE NAŢIONALE ÎN DOMENIUL FORMĂRII ŞI ACTIVITĂŢII COLEGIULUI DISCIPLINAR ŞI AL RĂSPUNDERII DISCIPLINARE A JUDECĂTORILOR
(2011) Negru, Andrei
This paper represents a detailed analysis of the national legislation in the field of justice and especially of the judge disciplinary responsibility. There is determined the role and the exact place of the Judges Disciplinary Committee, created under the Supreme Court of Magistracy, by tracing out the regulation ambiguities. Because of the existent deficiencies in the Law of the Judges Disciplinary Committee and judges’ disciplinary responsibility of Republic of Moldova, we recommended how to modify and complete it; the article contains a detailed analysis of our attitude, there have been given the composition and the content of the Law, that must be more actual and larger in regulation comparatively with the valid Law. We proposed to modify its structure and to include four compartments, each of them with an exact content possible. We consider necessary to include in the first compartment the regulations about the Judges Disciplinary Committee nature and competence and about its level of collaboration with the Supreme Court of Magistracy. The second compartment has to regulate the way of creation and the structure of the mentioned Committee, inclusively the legal guarantees of impartiality, immovability and independence of the professors and judges – both of these two categories being members of the Judges Disciplinary Committee. The definition of disciplinary deviation may represent the object of the third compartment, without enumerating in an exhaustive list the acts that can be appreciated as such deviations; so, the new Law will be nearer to the democratic spirit of the European Charter on the statute of judges and the Opinions of the Consultative Council of European Judges, that mention the judges obligation to respect behaviour standards in their activity and outside it in the everyday actions. It is not absolutely necessary to choose a disciplinary deviation from a list included in a law, because we have to understand that a deviation represents the opposite of an irreproachable behaviour. The fourth compartment of the Law must include, in our opinion, procedural norms that will regulate the Judges Disciplinary Committee activity. We are sure that as a result of adopting these modified norms by the competent people – members of the Parliament, after consulting, inclusively, the scientists in this field of justice, will be solved or, at least, avoided difficulties we confront with at present, some of them being: the absence of an exact statute of the Judges Disciplinary Committee itself, of the guarantees of professors statute (members of the Committee), the non-balanced numerical structure of the professors and judges - members of the Committee, allowing the personal decisional competence of appointing the members of the Judges Disciplinary Committee, the risk of political interference in the Committee activity and other difficulties. Thus, Republic of Moldova will be able to get closer to the democratic states in the aspect of normative support in the field of justice (inclusively the judges’ disciplinary responsibility) and will assure the regulatory uniformity, by respecting in practice the fundamental principles of magistrates’ independence, impartiality, immovability and integrity.
FACTORII CARE DETERMINĂ EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE APLICARE A DREPTULUI DE CĂTRE ORGANELE AUTORITĂȚILOR PUBLICE
(2011) Negru, Andrei; Manțuc, Elena
The efficiency of the state organs’ activity greatly depends on the efficiency of the act itself of apply- ing law in the process of taking decisions, namely on the impact of this act upon the regulated social relations. The activity of state organs is a personalized one, being exercised by definite subjects, named agents of the state power and this is why we talk about a great number of factors and conditions that influence the quality and efficiency of the applying law activity. The investigation carried out in this paper demonstrates once more that it is impossible to analyse exclusively from a juridical expectation the factors and conditions that determine the quality and efficiency of the mentioned activity, being necessary to study them from the sociological and psychological point of view, too. So, besides such conditions as the quality of national legislation, the correct and legal system of administration, the level of civil servants professionalism, the author underlines the major importance of the civil ser- vants’ level of juridical culture. When the level of juridical culture and conscience of the civil servants corresponds to a minimal satisfactory level for the detained function, it becomes real to talk about the presumption of their impartiality and integrity in the law applying process, by improving legal, coherent and scientifically based decisional mechanisms. The paper corollary is based on the idea of the professional ethics of the civil servants, on their moral characteristics and system of values. For ensuring the efficiency of the activity of applying law by the organs of the state power, first of all, there must be created functional conditions to prevent actions and decisions based on individual interest and to stimulate legal, well-considered and consciously assumed decisions.
FLORA SINANTROPĂ NECULTIVATĂ A REPUBLICII MOLDOVA
(CEP USM, 2013) Mărza, Mihai; Negru, Andrei; Mamai, Iulian
Flora sinantropă necultivată include 618 specii din 292 genuri şi 63 familii. În calitate de taxoni noi pentru flora republicii au fost înregistrate şi descrise 32 specii (inclusiv 4 specii noi pentru flora bazinului de nord-vest al Mării Negre). Componenţa taxonomică a florei sinantrope necultivate a Republicii Moldova este dominată de reprezentaţii familiilor: Asteraceae, Brassicaceae, Fabaceae, Lamiaceae, Apiaceae, Caryophyllaceae, Scrophulariaceae, Boraginaceae, care constituie 66,18%. În baza analizei structurii biotopurilor compoziţiei floristice şi fitocenotice specifice biotopurilor florei sinantrope necultivate au fost evidenţiate şi descrise 3 grupe de complexe ecologo-floristice (Edaphofodioerodophyton, Conspissophyton, Sciadophyton), 9 ecofitoni (Ruderophyton, Aggeratiophyton, Erodoalluviophyton, Agrophyton, Viaphyton, Pascuaphyton, Derelictophyton, Confragophyton, Runcatiodrymophyton) şi 4 ecobiogrupe.
FORMELE RĂSPUNDERII JURIDICE A MAGISTRATULUI
(2014) Negru, Andrei; Novac, Tatiana
Magistraţii, atât judecătorii, cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Normele care consacră răspunderea disciplinară au fost introduse în textul actelor legislative cu scopul de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate. Problema răspunderii magistratului este problemă delicată, deoarece este de natură să pună în discuţie însuşi principiul fundamental al „independenţei magistraţilor”, indiferent că ar fi vorba de o răspundere faţă de justiţiabili sau faţă de stat. Răspunderea juridică a magistraților, care poate fi realizată pin prisma formelor de răspundere: civilă, disciplinară, contravențională și penală, este necesară a fi supusă cercetării într-o complexitate integră. Răspunderea juridică a magistraților survine în cazul neîndeplinirii sau neîndeplinirii calitative a atribuțiilor de serviciu, precum și în cazurile neexecutării unor obligațiuni juridice produse și în afara orelor de muncă. Magistratul judecător și magistratul procuror sunt reprezentanții serviciului public al justiției, statutul general al acestor categorii de salariați fiind reglementat de Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea cu privire la procuratură.
IMPORTANȚA ACTIVISMULUI JURIDIC PROFESIONAL PENTRU JUSTIȚIA NAȚIONALA
(CEP USM, 2019) Negru, Andrei
Professional legal activism, characteristic to judges and prosecutors, appears to be the phenomenon of particular importance in the process of manifestation of a consolidated and independent Justice. Namely, the process of magistrates´ active and professional involvement in identifying and solving the current problems of the national justice, the consolidation of a theoretical-practical capacity of the magistrates, able to lead a constructive public dialogue with the representatives of the professional civil society will solve many problems characteristicofthenationaljusticesystem.
ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FENOMENULUI „STAT CAPTIV”
(2021) Negru, Andrei
Investigația doctrinară în cauză este bazată pe cercetarea multiaspectuală a fenomenului „stat capturat” și a încadrării juridice a acestuia într-un sistem legislativ și juridic contemporan, orientat spre promovarea, protejarea și restaurarea eficientă a drepturilor și libertăților omului și cetățeanului. Având un caracter declarativ-politic, constatarea stării de captivitate a unui stat, din anumite motive, urmează a valorifica realități juridice, în scopul asigurării supremației dreptului. Caracterul de noutate al fenomenului implică anumite ajustări în sistemul legislativ și juridic, în vederea acordării efective a unei valori empirice, care și va prezenta esența unor măsuri urgente, orientate spre un proces invers – decapturarea, aceste măsuri urmând a constitui baza unor strategii și a unor tactici de reformare a unor domenii de activitate concrete ale statului, afectate de captivitate, cu respectarea drepturilor omului.
ÎNCADRAREA SOCIETĂŢII CIVILE ÎN PROCESUL DE AUTOADMINISTRARE A JUSTIŢIEI REALIZAT PRIN INSTITUŢIA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(Institutul Naţional al Justiţiei, 2020) Negru, Andrei; Josanu, Cristina
Problematica încadrării societăţii civile în procesul de autoadministrare a justiţiei este de o importanţă vitală pentru societatea și justiţia contemporană. Asigurarea transparenţei decizionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin implicarea unui număr mai mare de membri – profesori titulari, în formatul de reprezentanţi ai societăţii civile – a fost unul din obiectivele reformei justiţiei naţionale. Anume argumentarea, calificarea coraportului de competenţe decizionale, ajustarea legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii la standardele de calitate internaţionale este scopul acestei intervenţii interpretative de natură doctrinară. Valorificarea corectă și eficientă a încadrării societăţii civile în ansamblul complex de autoadministrare a justiţiei contribuie la realizarea eficientă și clară a interacţiunii dintre diferite organe specializate care activează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, păstrându-și capacitatea decizională proprie și coraportul cu organul superior de administrare a justiţiei.
INTERACȚIUNI DOCTRINARE DINTRE RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ȘI RESPONSABILITATEA JURIDICĂ
(CEP USM, 2018) Negru, Andrei; Chicu, Oleg
Termenul responsabilitate este unul dintre cuvintele semnificative în domeniul justiției și al dreptului, fiind pe larg cercetat în doctrina juridică. În prezenta lucrare sunt analizate numeroase definiții și explicații ale acestui termen formulate de specialiști în domeniul dreptului, scopul urmărit fiind de a evidenția deosebirile dintre responsabilitate în sens de răspundere juridică (ca obligație de a răspunde pentru o faptă comisă și de a repara prejudiciul cauzat astfel) și responsabilitate în sens de atitudine conștientă și asumată față de acțiuni legale. Primul caz este specific pentru realizarea normelor imperative (regăsite preponderent în dreptul public), iar cel de-al doilea caz – pentru realizarea normelor permisive (regăsite preponderent în dreptul privat). În ultima situație inițiativa subiecților privați este decisivă. Demersurile științifice din prezenta lucrare nu se limitează la enumerarea definițiilor relevante formulate de autori autohtoni și străini, dar reprezintă o investigare complexă a conceptului răspunderii juridice, prin diferite metode: analiza, sinteza, metoda logică, comparativă și sistemică. În asemenea mod, propunem propriile definiții și invocăm cele mai importante caracteristici ale răspunderii juridice, principiile specifice acestei categorii juridice și formulăm concluzii originale, bazate pe aspecte teoretice și practice și pe aprecieri proprii argumentate.
MECANISME JURIDICE DE SELECTARE A REPREZENTANȚILOR SOCIETĂȚII CIVILE ÎN CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(CEP USM, 2020) Negru, Andrei; Josanu, Cristina
MPORTANȚA ACTIVISMULUI JURIDIC PROFESIONAL PENTRU JUSTIȚIA NAȚIONALĂ
(Tipografia Artpoligraf, 2019) Negru, Andrei
Professional legal activism, characteristic to judges and prosecutors, appears to be the phenomenon of particular importance in the process of manifestation of a consolidated and independent Justice. Namely, the process of magistrates ́ active and professional involvement in identifying and solving the current problems of the national justice, the consolidation of a theoretical-practical capacity of the magistrates, able to lead a constructive public dialogue with the representatives of the professional civil society will solve many problems characteristic of the national justice system.
NECESITATEA REGLEMENTĂRII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV OBIECTIV
(Departamentul Editorial-Poligrafic al Academiei 'Ștefan cel Mare' a MAI, 2022) Negru, Andrei
Codul Administrativ al Republicii Moldova, cu caracter de noutate, pe lângă avantajele de reglementări juridice în domeniu, are și multe ambiguități. Scopul intervenției doctrinare în cauză este de a analiza oportunitatea încadrării juridice, în corpul Codului Administrativ al Republicii Moldova, a instituției contenciosului administrativ obiectiv. Suportul metodologic utilizat va include metoda logică, comparativă și sistemică, fără a ignora și elemente caracteristice celorlalte metode utilizate în cercetarea fenomenului juridic. Buna guvernare implică un control complex al legalității actelor juridice (individuale și normative, subordonate legii) din partea justiției. Controlul în cauză, fiind insuficient reglementat, poate genera, pe viitor, o complexitate de probleme – coliziuni juridice în domeniul executării hotărârilor pronunțate de instanțele administrative și al coraportării nulității relative cu nulitatea absolută a actelor declarate ilegale, ceea ce la fel pot genera ambiguități esențiale în condițiile reglementărilor administrative naționale în vigoare.
OBIECTIVE ALE PROCESULUI DE CONSOLIDARE A JUSTITIEI CONTEMPORANE
(Institutul Naţional al Justiţiei, 2019) Negru, Andrei
În realitatea juridică naţională reforma justiţiei este o necesitate stringentă și inevitabilă pentru edificarea unui stat de drept în condiţiile societăţii contemporane. La fel, finalitatea acestei reforme este o justiţie eficientă și calitativă, transparentă și echitabilă, autoritatea căreia în mediul social demonstrează calificativele menţionate. În scopul realizării unei astfel de reforme, intenţionăm a identifica un sistem de obiective, aplicarea cărora caracterizează scopul urmărit de reforma în cauză. Or, strategia și tacticile unui proces de reformă sunt inspirate din obiectivele formulate, societatea civilă având scopul de a monitoriza gradul de realizare a obiectivelor ce caracterizează un proces de reformă și chiar de a se expune referitor la eficienţa reformei. Într-o abordare subiectivă, considerăm că aceste obiective necesită a fi realizate într-o conlucrare cu subiecţii nemijlocit vizaţi – magistraţii. În lipsa unui dialog social-profesional dintre autorii unei reforme și subiecţii activitatea cărora urmează a fi reformată, există riscuri de ineficienţă a acţiunilor și a intenţiilor bune în domeniu.