Browsing by Author "Mincu, Eugenia"

Now showing 1 - 12 of 12

AFORISMELE ȘI EXPRESIILE LATINE: DIMENSIUNEA GASTRONOMICĂ
(CEP USM, 2023) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
Aforismele și expresiile latine sunt susceptibile a fi analizate din perspectivă gastronomică având drept reper raporturile conceptuale logice (teoria Wuster), care implică şi raporturi abstracte între două noţiuni. Hiperonimul homo, ǐnis, m subordonează conceptele: corpus, ǒris, n – corp → trunchus, i, m – trunchi → venter, tris, m – ventru: Ex ventre crasso tenuem sensum non nasci/O sensibilitate fină nu apare dintr-o burtă grasă → stomăchus, i, m – stomac: Epistŭla plena stomachi/Epistula plină a stomacului „indispoziție”. Fiecare dintre aceste segmente pot implica hiponime, în situația în care nu ating limita inferioară.
AMORUL MITIC ȘI METAFORELE „TOCITE”
(CEP USM, 2023) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina; Rotari, Natalia; Negru, Cristina
Metafora reflectă noţiunile de (de)nominaţie a „lucrurilor”. Metaforele „tocite” reprezintă cuvinte supuse „tocirii” imaginii. Acestea nu mai sunt sesizabile ca metafore propriu- zise, fiind supuse procesului de demetaforizare. Ne referim, în special, la metaforele „tocite”, formate în limbile savante, greacă și latină, și preluate în limbajul specializat, bucurându-se de o utilizare translingvistică și interdomenială. În prezentul articol se preconizează o analiză a metaforelor „tocite” din perspectiva amorului mitic. Mulți termeni s-au format având drept punct de plecare etimologii savante din sfera amorului mitic (acțiuni, calități, zeități etc.). Astfel, termenii afrodiziac (< gr. aphrodisiakos „referitor la dragoste”), hermafrodit (< gr. Hermes + < gr. Afrodita), narcisism (< fr. narcissisme < gr. Narkissos < gr. narke „amorțit”) etc. au drept reper personaje mitice; unii termeni au o contiguitate cu amorul mitic mai puțin sesizabilă: de exemplu, venin (< lat. venenum, i, n „licoare de dragoste, drog”); ecou (< gr. echo „sunet”) etc.
CREAREA TERMENULUI INIMĂ: ETIMOLOGIE ȘI FUNCȚIONALITATE
(CEP USM, 2024-10-25) Mincu, Eugenia
Etimologia și funcționalitatea sunt două fațete ale procesului de evoluție a limbajului (inclusiv specializat). Etimologia este „adevărul” despre cuvânt, explicând originea și semnificația inițială a lexemului, iar funcționalitatea reflectă prezentul real al termenului, clădit pe trecutul acestuia. Funcționalitatea unui cuvânt poate estompa considerabil sensul etimologic, în condițiile de continuă adaptate a limbii la necesitățile denominaționale social-tehnologice. Cunoașterea etimologiei termenului și înțelegerea funcționării acestuia este importantă în asimilarea conștientă a cunoștințelor specializate. În articolul de față se propune analiza, etimologică și funcțională, a termenului inimă.
„CREATIVITATEA” TERMINOLOGICĂ: TERMENII ACADEMICI
(Editura USM, 2023) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina; Rotari, Natalia
„Creativitatea” terminologică în procesul de „dreapta potrivire a numelui” se axează, în special, pe metaforizare ca fenomen cognitiv, care implică mecanisme gnoseologice universale la nivel conceptual. Modelarea metaforică presupune: a) nivelul lingvistic (cuvântul și sensul cuvântului; interacțiunea lexicală); b) nivelul extralingvistic (conceptualizarea și organizarea conceptelor); c) nivelul reprezentărilor. Articolul de față propune termeni academici, care reflectă cunoașterea, înțelegerea și precizarea „lucrurilor” academice. Termenii selectați sunt, de regulă, împrumuturi din limbile moderne, formați în baza unităților savante greco-latine și dețin un statut translingvistic. Acești termeni sunt supuși procesului de demetaforizare – un fenomen lingvistico-cognitiv, prin care metaforele sunt dezambiguizate, adică sunt explorate, pentru a se înțelege sensurile lor literale sau pentru a identifica implicațiile și semnificațiile lor într-un context specific.
Destine de lingviști. Oameni care au fost.
(CEP USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
LIMBAJE SPECIALIZATE. DIDACTICA AFORISTICĂ
(CEP USM, 2023) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
Latin is the “language of communication” par excellence, of understanding the reality, of cultivating universal-existential values. The frequent use of the Latin corpus (in various fields of activity), its popularization, etc. demonstrates the vitality of the Latin language, which is considered a model of scientific, personal, and professional training. Latin aphorisms and phrases are a form of human didactics. The article concerns Latin idiomatics correlated to teaching specialized languages. At the level of professional training, we distinguish fixed aphorisms and phrases (legal, medical terminology, etc.) and interdisciplinary Latin aphorisms and phrases. At the level of personal training, these formulas cultivate good qualities: for example, the feelings of: respect –Pulchra res homo est si homo est/A human being is a beautiful ifhe is human, etc.; tolerance – De gustibus et coloribus non disputandum/Tastes and colours are not discussed; temperance: Si tacuisses,philosŏphus mansisses/Had you kept silent, you would have remaineda philosopher, etc. At the same time, we refer to the translinguistic status of the aphoristic corpus and the interlinguistic differences (Romanian, French, English, Russian, etc.) as a result of this multilingualand intercultural status.
LIMBAJUL SPECIALIZAT INTERDISCIPLINAR: ETIOLOGIE ȘI FUNCȚIONALITATE
(Editura USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
The etiology and functionality of the specialized interdisciplinary language are the result of the interaction of the fields of knowledge. The need for domain and interdomain denomination imposes the use of metaphors (demetaphorization and remetaphorization), that is, the use of a metaphor-term, by associating it with an image or with a specialized abstract concept (specification of specialized, abstract, or complex concepts). These metaphors come from various fields of knowledge and can be adapted and integrated into a new specialized context, going through semantic changes, being subject to the process of meronymy (part-whole relationship), part of semantic hierarchization, hypo-/hyperonymy.
LIMBILE MODERNE: SURSE DE NEOLOGIZARE A LIMBII ROMÂNE
(Print-Caro, 2023-03-15) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
Modern languages have always been important sources of neologization of the Romanian language (especially French and English). We refer, particularly, to terms formed from a single root or by the juxtaposition of Greek-Latin roots. They have a translinguistic status and are of international use. Despite the fact that the Romanian language dictionaries attest to numerous English words and terms, the borrowing language of the words formed with Latin elements is French. Thus, we are witnessing an overwhelming avalanche of neological terms and borrowings from French, in all fields of activity. This article focuses on the aspects of neologization of the vocabulary of the current Romanian language and the process of metaphorization that is ubiquitous in the denomination of specialized "things" and is a component of the process of neologization of the Romanian language.
METAPHOR TERMS AND INTELLECTUAL MIGRATION
(CEP USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
Interdisciplinarity and intellectual migration are fundamental concepts in academia and research fields. They reflect changes and developments in approach, facilitating the integration of specialized knowledge. Interdisciplinary migration occurs according to: the innovation and creativity of terms, relevance and applicability, necessary transfer of knowledge, cultural and social influences, etc. The dynamism and mobility of metaphor terms allow their infiltration from one field of activity into another. The inter-/ intra, transdisciplinary intellectual migration and the hybridization of concepts generate the decrease in the degree of strict specialization of the specialized metaphors. The predisposition of metaphor terms to form the disciplinary corpus of several fields of activity, concept changes based on meronymy relationships, etc. – are the issues tackled in this article.
NEOLOGIZAREA LIMBII ROMÂNE. METAFORA TERMINOLOGICĂ
(CEP USM, 2023) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
În limitele sistematicităţii limbii, este posibilitatea de „a da un corp concret unei impresii greu de exprimat” (Gaston Bachelard). Termenii-împrumuturi (metafore inițiale) din limbile moderne sunt considerați, din perspectivă metaforică, totalmente neutralizați. Sugestia metaforică, preluată din limba de origine (greacă sau latină) este aproape estompată. Prin urmare, acești termeni-împrumuturi sunt supuși procesului de demetaforizare. Astfel, neologismele terminologice reflectă două procese cronologic distincte: a) metaforizarea realizată în momentul de formare a unei terminologii, prin traduceri din greacă sau latină (traducere din limbile greacă și latină → termen științific → metaforă); și b) demetaforizarea termenului științific în limbajele epocii moderne (metaforă greco-latină → termen științific). Prezentul articol propune investigări ale termenilor utilizați în limbajul medical, având drept suport reflectarea proceselor metaforizare → demetaforizare.
TERMINOLOGIE ȘI CONCEPT
(CEP USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, Dorina
The interaction between terminology, concept, and term is dynamic and interdependent. Terminology focuses on identifying and managing terms for the purpose of designating clearly defined concepts. This process includes analyzing and describing concepts to ensure a uniform understanding of the terms used. A term can designate multiple concepts depending on the context, a situation dictated by the specialized needs in domain-specific nomenclature, an essential part of forming a terminology specific to a field of human activity. When used in a specific field of activity, the object becomes specialized, and the terminological concept must adjust to the requirements of specialized (domain-specific) nomenclature.
TERMINOLOGUL DIMITRIE CANTEMIR DESPRE MEDICINĂ ȘI DESPRE OM (TRIDIMENSIONALITATEA CORP, SUFLET, SPIRIT)
(ProLibra, 2022) Mincu, Eugenia
The great scholar Dimitrie Cantemir, considered the founder of Romanian medical terminology, treats man from the perspective of the three-dimensionality of body, soul, spirit. In the novel Hieroglyphic History, divided into twelve parts …, we attest reminiscences of Geto-Dacian medicine. Plato mentioned that this is one of the most evolved and contains the sacred teaching of human healing. Dimitrie Cantemir explains the state of health and the pathological state within the body → soul relationship, defining the terms megalopsychia and micropsychia, which designate the presence of the “big soul” and the “small soul”, an explanation made by the author. A true psychologist, the scientist mentions the importance of emotional balance, the lack of inner conflict in maintaining health, because “life sitting and serving good account, to cure all and cure”, is “in the form of soul power”, “health and all useful soul and body”.