Browsing by Author "Lazariuc, Cristina"

Now showing 1 - 3 of 3

ABORDAREA PROCESULUI ISTORIC DIN PERSPECTIVA CONCEPTULUI DE MENTALITATE
(CEP USM, 2021) Lazariuc, Cristina
As a result of researching the conditions for establishing the theoretical-methodological framework of the mentality concept and its diversity of meanings and specific defining aspects, we find that the multidisciplinary nature of approaches that have coagulated over time presents the phenomenon of collective mentality in its evolution from its pejorative connotation of „primitive psychism” to that of “dynamic and living synthesis of each society in which cultural specificity is included and civilizations are defined”. This article aims to approach the mentality from a historical perspective, analyzing the place of the collective mentality in history, as well as the role of the mentality in investigating the historical past, starting from the research perspectives that were launched in one of the most important epistemological project of the twentieth century - the history of mentalities.
INTER - ȘI PLURIDISCI PLINARITATEA CA METODOLOGIE DE CERCETARE A MENTALITĂȚILOR COLECTIVE
(CEP USM, 2020) Lazariuc, Cristina
Anii '30 ai secolului XX sunt marcați de primele încercări reușite de instituționalizare a unei noi orientări, și anume –istoria mentalităților. În această perioadă, men talitatea este abordată mai mult dintr-o perspectivă istorică, analizându-se locul pe care îl are mentalul colectiv în investigarea trecutului. Cu toate acestea, mentalitatea a fost și rămâne a fi un concept complex care necesită tratări diverse. În acest sens, articolul dat reliefează caracterul multidisciplinar al abordărilor fenomenelor imaginarului și mentalității, care este demonstrat prin dizolvarea hotarelor de demarcare a domeniilor de cunoaștere ca filosofia, istoria imaginarului și a mentalităț ilor, politologie, antropologia culturală, psihologia socială și psihanaliza, psihosociologia, ca urmare a conștientizării necesității „parteneriatelor” interdisciplinare inițiate de cercetători din diverse țări, printre care un loc de cinste îl ocupă cei proveniți din Franța. Astfel, în rezultatul cercetării condițiilor de constituire a cadrului teoretico-metodologic al conceptului de mentalitate colectivă și a diversității aspectelor definitorii specifice acestuia, am constatat că specificul pluridiscipli nar al abordărilor care s-au coagulat pe parcursul timpului prezintă fenomenul mentalității colective, în evoluția sa de la conotația peiorativă de psihism primitiv la cea de sinteză dinamică și vie a fiecărei societăți, în care se include specificitatea culturală și se definesc civilizațiile.
ROLUL VALORILOR EUROPENE ÎN CONSTITUIREA MENTALITĂȚII TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2020) Lazariuc, Cristina
Cele mai recente perspective din domeniul discursului istoric și antropologic se referă la promovarea unei imagini novatoare asupra trecutului, dar și realizarea unor previziuni în raport cu gradul de fezabilitate a reformelor sociale, având în vedere modurile în care oamenii percep lumea înconjurătoare, cum se văd ei înșiși, pe ceilalți, precum și sistemul de valori în funcție de care își modelează atitudini, comportamente și reacții. În acest articol evidențiem importanța cercetării mentalităților colective ca demers esențial în cunoașterea și înțelegerea lumii contemporane, a cărei transformări decisive sunt legate de schimbări în sistemul de valori existente, de atitudinea omului contemporan față de aceste valori, precum și necesitatea de a reflecta asupra următoarelor întrebări: de ce într-o societate dată, la un moment istoric determinat, unele credințe, valori, norme și categorii de persoane influențează mai puternic decât altele și cum arată conținutul normelor și criteriilor valorice ce ghidează comportamentul cotidian al oamenilor? De asemenea, ne propunem să analizăm rolul valorilor general-umane și al valorilor europene, în particular, în modelarea mentalității tinerilor din Republica Moldova, într-o societate în continuă tranziție spre democrație. Or, valorile reprezintă „nucleul dur al mentalităților”, iar cercetarea imaginarului poate duce la o mai bună înțelegere a diferențelor culturale, la identi ficarea unor valori comune, dar și la creșterea gradului de solidaritate socială, atât la nivel național cât și la cel global.