Browsing by Author "Grigoraș, Emilia"

Now showing 1 - 6 of 6

ACTORI EROTICI PE SCENA CUPLULUI ÎN ROMANELE DE DRAGOSTE ALE LUI AURELIU BUSUIOC
(CEP USM, 2022-04-14) Grigoraș, Emilia
Deși a debutat editorial, în 1955, cu o plachetă de poezii umoristice și cu o carte pentru copii – cărora le-au succedat, în deceniile care au urmat, încă cinci volume de versuri, două de proză scurtă și două piese de teatru –Aureliu Busuioc e unanim considerat astăzi drept unul dintre corifeii literaturii basarabene postbelice, mai cu seamă grație romanelor sale, care au avut un impact considerabil în afirmarea speciei nu doar în spațiul literar românesc, ci chiar și în cel european, dacă avem în vedere succesul de care s-au bucurat traducerile acestora în Rusia, Germania, Ucraina, Cehia, Bulgaria, Slovacia etc. După Singur în fața dragostei (1966) – care spărgea tradiția vulgară a realismului socialist reabilitând esteticul, propunând un alt tip de erou și o altă formulă narativă – au urmat romanele Unchiul din Paris (1973), Local– ploi de scurtă durată (1986), Lătrând la lună (1997), Pactizând cu diavolul (1999), Spune-mi Gioni (2003), Hronicul găinarilor (2006), Şi a fost noapte... (2012). Printr-un bizar joc al hazardului, atât primul cât și ultimul dintre romanele mai sus menționate aparțin, tematic, prozei de factură erotică – domeniul în care Aureliu Busuioc rămâne un neîntrecut maestru. Deşi aflate, în timp, la o distanță de aproape o jumătate de veac, cele două romane au o serie de caracteristici comune, cum ar fi: reactualizarea modelului interbelic, interferența filonului tradiționalist cu cel modernist sau chiar postmodernist, autoscopia și, mai ales, analiza lucidă a sentimentului erotic, intelectualizarea discursului narativ prin utilizarea codului cultural drept ramă pentru ficțiunea erotică, precum și alte convenții artistice ale erosului. Evoluția acestor forme ale imaginarului erotic – de la Singur în fața dragostei până la Şi a fost noapte... – constituie obiectul investigațiilor noastre în prezentul articol.
ECORȘEURI MATERNALE ÎN OPERELE ȘI A FOST NOAPTE... ȘI HRONICUL GĂINARILOR DE AURELIU BUSUIOC
(CEP USM, 2020) Grigoraș, Emilia
PERSONAJUL IRONIC – UN ALTER EGO AL NARATORULUI BUSUIOCIAN
(CEP USM, 2022-11-10) Grigoraș, Emilia
RECEPTAREA CRITICĂ A ROMANELOR LUI AURELIU BUSUIOC
(CEP USM, 2020) Grigoraș, Emilia
Autor a nu mai puţin de unsprezece romane apărute atât în perioada totalitară, cât şi în cea posttotalitară (postsovietică),pe durata a peste patru decenii şi jumătate (din 1966 până în 2012), Aureliu Busuioc este considerat, pe bună dreptate, drept creatorul romanului modern în Basarabia. Iar tema prezentului eseu este tocmai aceea de a evidenţia modul în care a fost receptată creaţia romanescă a lui Aure liu Busuioc de către criticii şi istoricii literari din cele două state româneşti –Republica Moldova şi România. După cum se va putea observa –sperăm – din excerptele reproduse în cele ce urmează, romanele lui Aureliu Busuioc au suscitat, din partea criticilor şi istoricilor literari o serie de gânduri, meditaţii, puncte de vedere uneori contradictorii, dar întotdeauna profunde, pline de miez..
RITUALUL LECTURII ÎN CAZUL ROMANELOR LUI AURELIU BUSUIOC
(CEP USM, 2021) Grigoraș, Emilia
Protean and polymorphic personality – poet, short story writer, novelist, essayist, playwright, screenwriter, journalist and translator – Aureliu Busuioc, author of a vast and complex, bookish and intellectualized work is not an easy writer at all. It was said of him that he came to literature endowed with a rich culture and that he imposed himself on the public attention through works of a certain linguistic and, more broadly, stylistic brilliance. Especially in the case of his twelve successful novels, the reading ritual involves a participatory attitude of the reader, forced to apply, often, a particular grid of reception and interpretation. This is what we intend to highlight in this essay…
TIPOLOGIA INTELECTUALULUI ÎN ROMANELE LUI AURELIU BUSUIOC
(CEP USM, 2020) Grigoraș, Emilia
Personajul intelectual este o trăsătură definitorie a romanelor lui Aureliu Busuioc. Dar, spre deosebire de alte personaje intelectuale din creația lui George Călinescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, ale lui Aureliu Busuioc sunt diferite. În romanul „Singur în fața dragostei” Radu Negrescu este valorificat ca un antierou de către criticii literari Anatol Gavrilov,Nicolae Bilețchi și ca nonconformist de către exegeta Victoria Fonari. Vasile Iftime explică o corelație intelectuală în romanul „Lătrând la lună” dintre câinele Enrique și stăpânul său savantul filolog, ambii având ipostazele de scriitori, moraliști, dezamăgiți. În romanul „Pactizând cu diavolul” intelectualul este prezentat în situații extreme. Mihai Olteanu află că statul știe mai multe decât el, cum îl cheamă și cine este, iar ca să rămână om, va fi cel mai greu lucru pe care va trebui să-l facă.