Browsing by Author "Grati, Aliona"

Now showing 1 - 20 of 23

150 DE ANI DE LA DESCHIDEREA ŞCOLII REALE DE LA CHIŞINĂU: PE URMELE UNUI TURNEU EDUCAȚIONAL LA IAŞI
(2023) Grati, Aliona; Ceastina, Alla
Dialogul cu Alla Ceastina, doctor în studiul artelor, cercetător științific superior, se axează pe un document interesant descoperit la Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova, care oferă informații despre o excursie a unui grup de 25 de elevi și 4 profesori de la Şcoala Reală de băieţi din Chișinău, în orașul Iași, ce a avut loc la 4 și 5 octombrie 1909. Astăzi se arată deosebit de interesant să se meargă pe urmele acestei excursii, surprinzător de bogate în fapte istorice, să se viziteze monumente de arhitectură precum: Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoliei, Biserica Sfântul Nicolae, universitatea, teatrul ş.a. O astfel de excursie în orașul Iași rămâne relevantă și ar putea prezenta baza unui traseu turistic modern incitant pentru orice ghid. Se știe că Școală Reală pentru băieți de la Chișinău s-a deschis la 6 decembrie 1873, iar scopul ei era dezvoltarea deprinderilor practice și tehnice odată cu parcurgerea învățământului general. Astfel că, anul acesta se împlinesc 150 de ani de la înființarea ei – motiv în plus să ne amintim de instituția dată.
ALEXANDRU BERNARDAZZI: CONTRIBUȚII LA ESTETICA ORAȘULUI CHIȘINĂU
(2021) Grati, Aliona; Şlapac, Mariana; Ceastina, Alla
Dialogul de față se poartă în jurul numelui Alexandru Bernardazzi, celebrat în anul curent, cu ocazia celor 190 ani de la naşterea sa. Scopul convorbirii constă în valorificarea contribuției arhitectului Bernardazzi la estetica oraşului Chişinău. Activând în calitate de arhitect-şef al oraşului Chişinău între anii 1856–1878, descendentul dinastiei Bernardrazzi a reuşit să înscrie armonios capitala Basarabiei de atunci în contextul estetic, arhitectural şi cultural din Europa, dar şi din Imperiul Rus. Alexandru Bernardazzi încheie pleiada arhitecților basarabeni din prima jumătate a secolului al XIX- lea, numele lui reprezintă începutul unei alte perioade cu adevărat noi în arhitectura din Basarabia. Chişinăul secolului al XIX-lea a obținut însuşirea de „oraş european” datorită eforturilor creative ale acestui arhitect talentat. Alexandru Bernardazzi s-a făcut cunoscut prin crearea unor construcții arhitecturale în mai multe oraşe, precum Odessa, Fastiv, Varşovia, dar şi în câteva localități rurale.
ARTA ROMANESCĂ A LUI PAUL GOMA: GROTESCUL RABELAISIAN, RĂZVRĂTIREA AVANGARDISTĂ ȘI LUDICUL POSTMODERNIST
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2020) Grati, Aliona
This article refers to the romanian art of Paul Goma. We consider that what makes Paul Goma’s art specific is the natural complexity with which he melts in the crucible of the romanian the traditions of the european novel, the bessarabian folklore, the quality of witnessing history and the dialogical interweaving of renaissance, avant-garde and postmodernist aesthetics. The original and irreducible unity of the system of artistic elaboration of the romanian universe and of the literary forms of Paul Goma’s novels is due to a fine sense of carnivalesque. It is the carnivalesque that makes polyphony and dialogic strategies possible, which integrates Rabelais’s grotesque comedy, avant-garde rebellion and postmodernist playfulness, but without ever freezing in any of them.
CHIŞINĂUL DE LA 1919 ÎN NOTELE DE CĂLĂTORIE ALE AMERICANULUI JOHN KABA ŞI ALE FRANCEZULUI EMMANUEL DE MARTONNE
(2023) Grati, Aliona
Articolul punctează reprezentările pe care le-a avut orașul Chișinău, la puțin timp după Unirea Basarabiei cu România, în notele scrise de americanul John Kaba și francezul Emmanuel de Martonne. Occidentalii l-au vizitat la 1919, iar descrierile și informațiile lor erau menite să informeze populația țărilor lor privind diferite aspecte, de la cele economice, la cele politice și culturale. Deși își propuneau să realizeze un studiu, reprezentările lor nu erau întotdeauna aride, implicând atitudini estetice. Considerăm că unele pasaje fixează imagini reprezentative și sintetice ale perioadei, îmbogățind astfel colecția imagologică a capitalei Basarabiei interbelice. De pildă, Emmanuel de Martonne vedea un Chișinău cu străzi largi ce se intersectau în unghiuri drepte, edificii şi parcuri frumoase, cu magazine şi muzee. Această viziune dovedea, după el, o sensibilitate urbană modernă europeană.
CULTURA PROMOVĂRII IMAGINII ORAȘELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN ARTĂ ȘI MITOPOETICĂ. O ETAPĂ SAU FINALUL?
(2024) Grati, Aliona; Procop, Natalia
Dialogul de față este despre rezultatele Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii, 20.80009.0807.19”, care s-a desfășurat, la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, între anii 2020-2023. Proiectul a avut un caracter interdisciplinar întrunind cercetători care și-au desfășurat activitatea la diferite institute de cercetare și de cultură, persoane specializate în filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism, muzeologie. Ideea de care s-au condus cercetătorii în acest proiect a fost să se realizeze o cercetare comună pe o temă necesară societății și statului nostru, care să facă față, pe de o parte, unor probleme societale și să dovedească, pe de altă parte, eficiența unui dialog interdisciplinar autentic. Timp de patru ani s-a lucrat cu entuziasm și s-au obținut multe și frumoase rezultate, atât în formă de publicații, cât și organizând o serie de evenimente culturale de anvergură. Ceea ce își propun autoarele dialogului este să rezume ipotezele, obiectivele și cele mai importante rezultate ale proiectului, precum și să convingă guver- nul, comunitatea academică și societatea de importanța continuării lui.
DESPRE NOILE MODURI DE A GÂNDI ŞI DE A ALCĂTUI ISTORIA LITERARĂ
(2022) Grati, Aliona; Simuț, Ion
Dialogul între Aliona Grati, redactor-șef al publicației Dialogica, și Ion Simuț, profesor la Universitatea din Oradea, critic și istoric literar, se duce pe marginea istoriei literare și a noilor moduri de a gândi și de a alcătui istoria literară. Autorul a două cărți de dată recentă Literaturile române postbelice (2017) și Cum se scrie istoria literară (2022) în care își expune propria teorie asupra istoriei literare și aplicarea ei practică, Ion Simuț consideră că îmbinarea criteriului estetic (cu tradiție și rezultate importante în perioada postbelică) cu cel politic nu doar va reînnoi metodologia de alcătuire a istoriei literare, ci va oferi o imagine autentică, necosmetizată a ceea ce s-a întâmplat în literatura română postbelică. Omul/scriitorul revoltat sau disident, în luptă cu constrângerile politice sau estetice, trebuie înfățișat alături de omul/scriitorul pasiv sau subversiv sau idealist creativ. Reacțiile scriitorilor la propria lor epocă sunt foarte diferite, reductibile în cele din urmă, potrivit lui Ion Simuț, la patru atitudini tipice, care se reflectă în patru literaturi (oportunistă, evazionistă, subversivă și disidentă). Într-o istorie totalizantă a literaturii române, literatura din Basarabia de după 1945 trebuie să aibă capitole separate la poezie, proză, teatru, critică, pentru că a avut o evoluție diferită, alt public, alt alfabet, altă cenzură, alte referințe și chiar alte aspirații.
DOMINANTELE IMAGOLOGICE ALE CHIȘINĂULUI DIN PERIOADA SOVIETICĂ
(2022) Grati, Aliona
The article focuses on the image of Chișinău in the writings of the tourists who visited the city in the Soviet period, especially during the ‘60s and the ‘70s, when the development of tourism in the Soviet Union was allowed. The description of impressions and the notes of tourists take place in two planes: on one hand, the analyzed impressions of Chișinău that were accepted and published by the press of the city, and on the other hand, the uncomfortable impressions found in the hidden informative notes from secret folders or in the Western press, more specifically on Radio Free Europe. It will be shown that the texts that passed the censorship were influenced by the theses of propaganda and ideology promoted by the Kremlin leaders of the time. However, there are some dominant imagologies about Chișinău that are found in both categories of texts such as: achievements in the field of city construction, industry and culture; the friendly attitude; hospitality, good mood and the radiant faces of the people, the abundance of parks, the white city etc., some of them continuing to form the perception of our city up to this day.
Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii
(2025) Grati, Aliona; Cimpoi, Mihai
Dialogul realizat de Aliona Grati cu academicianul Mihai Cimpoi, cunoscut ca eminescolog, pune în discuție aspectele neexplorate ale operei eminesciene, cum ar fi filosofia și axiologia lui Eminescu, subliniind necesitatea de a studia în profunzime publicistica și poeziile inedite ale poetului. Se menționează că, în ciuda cercetărilor realizate, există încă zone în eminescologie care așteaptă să fie investigate, în special în ceea ce privește impactul filosofic și estetic al operei. De asemenea, în cadrul acestei discuții, Mihai Cimpoi reflectează asupra mitului Eminescu, considerându-l un fenomen în continuă dezvoltare, legat de idealurile romantismului și de viziunea filosofică profundă asupra lumii. Se subliniază importanța înțelegerii operei eminesciene prin prisma contrastelor și armonizării contrariilor, elemente esențiale ale gândirii poetului. În plus, se evidențiază influența academicianului Mihai Cimpoi asupra formării unor cercetători și asupra dezvoltării eminescologiei, mai ales în orașele și centrele academice din România și Republica Moldova.
„FIȚI BINEVENIȚI LA NOI ÎN CHIŞINĂUL ROMÂNESC!” REGELE FERDINAND ŞI REGINA MARIA ÎN CAPITALA BASARABIE
(2021) Grati, Aliona
Articolul prezintă cele două vizite ale primului cuplu regal al României Mari, Ferdinand I și Maria, în capitala Basarabiei, Chișinău. Prima vizită a avut loc între 20 și 23 mai 1920, înainte de recunoașterea României Mari de către puterile internaționale. Regele Ferdinand I, regina Maria și principesa Elisabeta au fost însoțiți de prim-ministrul Alexandru Averescu și de directorul Poliției și Siguranței Generale Romulus P. Voinescu. Prezența lor avea caracterul simbolic al autorității regale românești în Basarabia. A fost cel mai important eveniment al orașului Chișinău după Marea Unire. Organizatorii au uzat de toate ritualurile unor asemenea practici internaționale pentru a institui într-un spațiu festiv o nouă solidaritate, o nouă societate. A doua vizită, peste 5 ani, în zilele de 8 și 9 septembrie 1925, regele Ferdinand I și regina Maria, însoțiți de fiii lor principele Carol și principele Nicolae și de nora lor, principesa Elena, au vizitat iarăși Chișinăul, onorându-l cu ocazia inaugurării Expoziției agricole
IMAGINEA INSTITUȚIEI REGALE A ROMÂNIEI ÎN CULTURA POPULARĂ A BASARABENILOR
(CEP USM, 2022) Grati, Aliona
In this article we have tried too show, starting from a corpus of literary texts, what meant, how he was perceived, imagined and especially how King Mihai was told in stories, implicitly royalty, by the Bessarabians after a period of a few decades of interdictions on the subject. More exactly, we set out to follow the representation of King Mihai in the literature which was produced by the ones that nowadays live in the geographical range which was once the Bessarabia province of the Romanian Kingdom. We are using the notion of "literature" in its larger sense, including the entire variation from the popular culture creations (the folk texts which appeared in the age of King Mihai, recited even today by the seniors, the evocations of the eyewitnesses), to the cultured literature written recently (memos, journals, novels). We have accompanied the commentaries of the texts with descriptions of the historic context which caused those creations.
Iraida Condrea: contribuţii la valorificarea spaţiului cultural urban [Articol]
(CEP USM, 2024-10-25) Grati, Aliona
În acest articol ne propunem să evidențiem câteva contribuții ale doamnei Iraida Condrea la valorificarea spațiului cultural urban în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, desfășurat între anii 2000 și 2023. Proiectul a întrunit specialiști din filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism și muzeologie, care au realizat lucrări cu caracter interdisciplinar, operând metode moderne pentru cercetarea spațiului urban și configurarea imaginilor reprezentative ale orașelor din Republica Moldova. Doamna Iraida Condrea a abordat aspecte sociolingvistice și interculturale ale spațiului urban, analizând felul în care se reflectă timpul și ideologia în microtoponimia urbană, în urbanonime, pe exemplele orașelor Chișinău și Bălți, alcătuind un traseu turistic care presupune vizitarea a cinci biserici din centrul istoric al orașului Chișinău și, mai ales, contribuind, cu propriile amintiri sau cu înregistrarea unor mărturii ale semenilor săi, la configurarea imaginii orașelor Chișinău și Bălți.
LECTURA CA MOD DE EXISTENȚĂ A OPEREI LITERARE TEORII ALE LECTURII DIN SECOLUL AL XX-LEA
(2021) Dementieva, Diana; Grati, Aliona
Scopul lucrării rezidă în analiza metamorfozelor și crearea unui tablou al teoriei lecturii din secolul al XX-lea, în propunerea unui suport teoretico-metodic adecvat pentru analiza operei literare din perspectiva cititorului.
„Limba noastră e aleasă...” O evocare a evenimentelor istorice: Anno Domini 1989
(2024) Grati, Aliona; Hadârcă, Ion
Dialogul cu Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe, membru de onoare al Academiei Române, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, poet, participant și animator al evenimentelor de emancipare națională de la sfârșitul anilor ’80 în RSSM, are ca temă fenomenul limbii române în spațiul din dreapta Prutului. Martor ocular al evenimentelor, Ion Hadârcă reconstituie etapele principale care au apropiat decizia de la 31 august 1989 privind limba de stat și alfabet și declarația de Independență a Republicii Moldova. De atunci au trecut 35 de ani, un timp al bifurcării lingvistice, cu școli, manuale, programe liceale și universitare de limbă română și istorie a românilor, de sincronizare la valorile spirituale românești și totodată de război hibrid, cu presiune mediatică din afară, blocade economice și ingerință obraznică în treburile firavei noastre suveranități statale.
MITOPOETICA ORAŞULUI CHIŞINĂU (DOSARUL VIZITATORILOR DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA)
(2020) Grati, Aliona
MITROPOLITUL GAVRIIL BĂNULESCU-BODONI: „PORTRETUL COMPLET” AL UNEI PERSONALITĂȚI PROVIDENȚIALE
(2021) Grati, Aliona; Vornicu, Nicoleta
Dialogul de față se poartă în jurul personalității mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, celui căruia i se datorează înființarea principalelor ctitorii ecleziastice și culturale de la Chișinău. În mod particular, discuția vizează procedura de deshumare și conservare în situ a artefactelor din cripta lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, cu scopul de a realiza un portret complet al mitropolitului, dar și al epocii sale. Implicarea experților de la Centrului T.A.B.O.R. în procesul de salvare a inventarului arheologic identificat la deschiderea criptei a durat între anii 2016–2018, la solicitarea dl prof. univ. dr. hab. Gh. Postică, viceministru al Culturii al Republicii Moldova în acea perioadă. Scopul convorbirii constă în valorificarea personalității lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, dar și a rezultatelor acțiunilor de deshumare și conservare a celui mai mare inventar arheologic în ceea ce privește numărul de piese extrase dintr-un singur sit arheologic. Acest tezaur de bunuri cultural-spirituale constituie o parte a patrimoniului național.
„NOI ASTFEL VĂ IUBIM ÎN FRANȚA! ACUM FACEȚI CE VREȚI CU IUBIREA NOASTRĂ!” SAU DESPRE VIZITELE UNOR SCRIITORI LA CHIŞINĂU
(2023) Grati, Aliona; Filip, Iulian
Dialogul are ca temă vizitele scriitorilor străini la Chișinău și colaborările literare cu ei de-a lungul ultimelor două decenii de regim sovietic și în primele două după apariția noului stat Republica Moldova. Faptele sunt reconstituite de poetul, prozatorul, dramaturgul, folcloristul Iulian Filip, care s-a aflat, în mod activ, în mijlocul lor, începând cu anii ’70. Astfel, sunt reconstituite întâlnirile la Chișinău cu poetul armean Ghevorg Emin, traducătorul japonez Sumiya Haruia, scriitorii români Ioan Alexandru, Mircea Tomuș, jurnalistul, editorul și traducătorul italian Amedeo Carrocci ș.a. În urma acestor întâlniri s-au legat colaborări și mai ales au fost traduși scriitori din literatura de la Chișinău. Memoria vie corectează însemnările oficiale, iremediabil convertite la temele cerute de cultura sovietică, pe care scriitorii străini ajunși la Chișinău trebuia să le onoreze. Totodată, Iulian Filip reconstituie câteva secvențe din viața literară din primii ani ai independenței republicii dintre Prut și Nistru.
O BIOGRAFIE PORNIND DIN BUZĂU ORAŞUL LUI ALEXANDRU MARGHILOMAN
(2021) Grati, Aliona; Nicoară, Marius-Adrian; Toma, Constantin
Dialogul cu domnul primar al municipiului Buzău Constantin Toma și domnul doctor în istorie Marius-Adrian Nicoară are un scop propedeutic în tematica acestui supliment al revistei Dialogica, dedicat memoriei lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul al României în perioada martie – octombrie 1918, care a avut un rol determinant în realizarea României Mari, prin Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România. Constantin Toma, primarul orașului în care s-a născut Alexandru Marghiloman, vorbește despre acțiunile întreprinse de municipalitate în vederea menținerii memoriei lui Alexandru Marghiloman. Istoricul Marius-Adrian Nicoară punctează reperele principale din biografia lui Alexandru Marghiloman, având drept sprijin importante surse documentare
O NARAȚIUNE ISTORICĂ REPREZENTATIVĂ ȘI EDIFICATOARE DESPRE CHIȘINĂU
(2022) Grati, Aliona
OPERA LITERARĂ CA DIALOG ȘI RELAȚIE
(2022) Grati, Aliona
The intention of this article is to present the results of a collective scientific research project in the theory of literature that was carried out in a period of more than ten years (2011–2022) on the topic “Dialogism of the liter- ary work”. These results determined another collective contribution in the theory of literary criticism. By the notion of “scientific project” we understand the PhD thesis (Aliona Grati) and other four doctoral theses (Oxana Popa, Elisaveta Iovu-Macari, Diana Dementieva, Rodica Gotca), which were carried out in the same research direction and a collec- tive monograph. The objective of this vast project was to present the development directions of dialogic theory/aes- thetics and dialogism that Mikhail Bakhtin imposed on the international circuit. The scientist insisted on the idea that the literary work is the aesthetic area for the full unfolding of dialogic relationships, thus foreshadowing a paradigm in the research of 20th century literature. The doctoral theses presented how dialogic theory was approached within some theoretical schools and systems, as well as by some brand personalities. These researches constituted pretexts for the theorization of five new models of literary criticism that grew from the stem of dialogism: Dialogic, Imagology, Sociocriticism, Criticism oriented towards the reader, Ergocriticism. They aim at modern, complex and layered literary works that represent the existence and the world with human voices in dialogue, with texts in relation and with systems in relation.
READING AS THE MEANS OF EXISTENCE FOR LITERARY WORK THEORIES OF READING FROM THE TWENTIETH CENTURY
(2021) Dementieva, Diana; Grati, Aliona
The purpose is to analyze the metamorphoses of reading theory from the twentieth century and create a panorama of them, propose a theoretical and methodological support suitable for the analysis of a literary work from the perspective of the reader. As a result of new aspects discovered during the research, the goal initially proposed became much more complex. Thus, in order to solve the new problems detected in the field of reading theory, several other objectives were formulated.