Browsing by Author "Dodul, Dumitru"

Now showing 1 - 12 of 12

THE AXIOLOGICAL DIMENSIONS OF THE SYMBOL: EPISTEMOLOGICAL ASPECTS
(CEP USM, 2024) Dodul, Dumitru; Roșca, Andrei
In order to present the relation between the values and the symbols, which we are trying to argue that is the ground of the cultural act, a complex issue researched by various fields, such as linguistics, psychology, anthropology, informatics, with unique interpretations, which offers precious information about the way in which people understand and use symbols. In this article, as an introduction to a dissertation thesis on this subject, presents the bibliographical texts and how those conceptualizations can be used in this way. Following this relation between the symbols and the values, the perspectives which we involve implies the epistemological theories which conceptualize the truth as a correspondence, respectively as a coherence, in order to highlight the relation between the values and symbols as a correspondence, respectively between the symbols as a coherence. The purpose is to argue how this pattern, without using in an inappropriate manner the concepts, can highlight the perspective of the science of spirit, as Dilthey conceptualizes it, in order to highlight the resorts of the cultural act.
FENOMENUL CONŞTIINŢEI ŞI FORMELE CONŞTIINŢEI SOCIALE
(CEP USM, 2008) Dodul, Dumitru
The analysis of the concept and of the phenomenon of consciousness has presented and presents the subject of study and the domain of investigation for a series of social-human and bio-medical sciences. It is a superior form of reflecting of the objective reality, right only for man, it represents personally the unity of the psychical processes which participate actively at the penetration by man of the objective world and the comprehension of the personal existence. For the definition and determination of the specificity and the essence of the phenomenon, we shall resort to the analysis of genesis and its evolution.
FIINŢA ISTORICĂ: CONSIDERAŢII PRELIMINARE
(CEP USM, 2015-06-26) Dodul, Dumitru
FUNDAMENTAREA UNITĂŢII ŞI DIVERSITĂŢII PROCESULUI ISTORIC
(CEP USM, 2007) Dodul, Dumitru
The approach of diversity and unity of historical process presents an analysis of the problem is the interpretation by the partisans of historisism, as well as by the researchers which are the adepts of the unhistorical concept (they do not recognize the universal laws which would stay at the basis of society, culture and evolution). The historical process presents a large field of demographical, social, political, economic, and ethnical evolution which is the basis of humanity and history. In the present article we value the principal components of human society which can elucidate the tendencies of historical course through the unity and the diversity of the historical process.
INTENSIFICAREA DIVER SITĂŢII: IMPACTUL MONDIALIZĂRII ASUPRA REVENDICĂRII SOCIAL - POLITICE A IDENTITĂŢII
(CEP USM, 2017) Dodul, Dumitru
Cercetarea reflectă aspecte definitorii ale proceselor civilizatorii contemporane şi dim ensiuni esenţiale ale globalizării,prin recursul la constatarea realităţilor lumii globale şi confruntarea teoriilor existente în domeniu.Scopul este de a radiografia, explica şi evalua perspectivele evoluţiei societăţii şi problemele cu care aceasta se confruntă, de a contura model/modele funcţional / funcţionale de existenţă umană, pentru a facilita înţelegerea fenomenelor sociale şi orient area acţiunilor în jurul unor proiecte comune, urmărindu - se găsirea unor soluţii pentru medierea situaţiilor create vis-à-vis de redefinirea identităţii, uniformizării culturale şi a dialogului dintre civilizaţii.
ISTORIA CULTURII ŞI CIVILIZAŢIEI EUROPENE : GHID METODIC
(CEP USM, 2022) Dodul, Dumitru
Cursul universitar Istoria culturii şi civilizaţiei europene este destinat studenţilor Ciclului I, Licenţă, specialităţile Filosofie şi Antropologie. Cursul îi va familiariza pe studenţi cu cele mai importante valori create de omenire pe parcursul dezvoltării sale istorice, îndeosebi pe continentul european, în domeniile artei şi religiei, mitologiei, moralei, filosofiei şi stiinţei, cu tradiţii şi obiceiuri ale popoarelor europene; la fel va fi relevată „criza culturii europene”, problema înstrăinării omului de fenomenul culturii; fenomenul apariţiei culturii de masă, a stilurilor caracteristice modernităţii şi postmodernităţii.
PARADIGME ALE CUNOAŞTERII ISTORICE ŞI INTERPRETAREA ISTORIEI ÎN CONTEMPORANEITATE
(CEP USM, 2015) Dodul, Dumitru
Interpretarea istoriei în cadrul teoriilor clasice şi contemporane serveşte ca bază teoretică pentru a determina: problema de sensul istoriei; modelele de interpretare a procesului istoric; modelele de cunoştinţe istorice şi specificul obiectului de cunoştinţe istorice. Filosofia istoriei, care în epoca modernă a fost determinată de gândul istoric, este schimbată în contemporaneitate într-o orientare anistorică care se ocupă mai ales cu problema de interpretare şi comunicare, renunţarea la cultul raţiunii şi ideea progresului istoric şi susţinând, împreună cu hermeneutica, ideea de lipsă de obiectivitate a cunoaşterii istorice. Filosofia anistorică începe cu exponenţi ai filosofiei de viaţă, ai hermeneuticii filosofice şi se termină cu filosofia postmodernă. În acelaşi timp, rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent nu oferă o imagine adecvată asupra particularităţilor de istorie şi filosofie a istoriei. Astfel, dezbaterile ştiinţifice au avut loc la cel mai înalt nivel de forumuri naţionale şi internaţionale organizate în conformitate cu provocările de la începutul secolului XXI, ale noii paradigme, care ar determina relaţia fundamentală dintre istorie şi om, dintre dezvoltarea realităţii istorice şi conştiinţa istorică.
RAPORTURL GLOBAL–LOCAL, MULTICULTURALISM–NAȚIONALISM: REALITĂŢI „CONFUZE” ALE CONTEMPORANEITĂŢII
(CEP USM, 2018) Dodul, Dumitru
Procesul globalizării este unul complex, dinamic şi contradictoriu. Unul dintre aspectele-cheie ale acestuia ţine de implicarea sincronică a unităţii şi diversităţii. Astfel, abordarea globalizării presupune investigaţia inseparabilă a raportului global – local, atât la nivelulul fiecărei naţiuni în parte, cât şi la nivel internaţional. Constituirea naţiunilor, ca entităţi comunitare, pretinzând a avea personalitate politică, este indisolubil legată de apariţia şi afirmarea ideologiei naţionalismului, legată, la rândul său, de conceptul statului naţional. O altă ideologie, a multiculturalismului, porneşte de la experienţa că există grupuri bine definite din punct de vedere etnic, care doresc să-și păstreze specificul, respectiv diferenţa, considerând că recunoaşterea şi respectarea diversităţii nu este incompatibilă cu unitatea politică a unei ţări.
REDIMENSIONAREA IDENTITĂȚII CULTURALE /NAȚIONALE / RELIGIOASE ÎN LUMEA DIGITALĂ
(CEP USM, 2022) Dodul, Dumitru
În lumea digitală procesarea, stocarea şi distribuirea informaţiei se realizează cu o viteză foarte mare, generând un sistem tot mai complex al rețelelor de comunicare. Evoluţia tehnologiilor la etapa actuală, reprezintă o ofertă care rezonează cu domenii foarte variate. În acelaș timp impactul pe care îl are Internetul asupra umanității, direcționează discursul către explicitarea „genezei” unei noi culturi a Internetului, despre care „nu avem izvoare istorice/surse scrise” și care ne provocă să explorăm această lume virtuală - „preistorică”- a unei potențiale istorii a lumii digitale. Este un proces continuu de transformare a omului și a lumii, unul complex și deseori contradictoriu. Pe aceleași paliere reprezentanții nomadismului contemporan conviețuesc cu reprezentanții culturilor „sedentare” ultimii sunt mai puțin flexibili, fără mari șanse de integrare și adaptare într-o lume a simulacrurilor și a transformărilor hiperdinamice. Sursă de informare - Internetul s-a transformat într-un spaţiu simbolic, cu indivizi virtuali, organizați în grupuri/triburi, concentrați în jurul unor interese (de grup/ de trib), implicând ideea unui set de atribute esenţiale, care nu mai sunt naturale sau „tari”, ci virtuale - ca proprietate unică a membrilor unui grup şi care ar forma „o altă” identitate. Cert este că, similaritatea şi diferenţa, luate împreună, rămân principiile dinamice ale identităţii. Astfel perspectiva redimensionării paradigmei construcţiei identitare în lumea digitală îşi poate găsi originea în principale orientări şi curente teoretice centrate pe studiul identităţii, cu specificul elementelor acestui/ei cadru/model/matrici.
ROLUL DISCURSULUI CIVIC ÎN EDUCAȚIA PENTRU SOCIETATE
(CEP USM, 2020) Dodul, Dumitru
Marcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.
SCHIMBĂRI DE PRSPECTIVĂ ÎN PERCEPȚIA TIMPULUI ȘI A CREAȚIEI ÎN LUMEA CAPITALISTĂ
(CEP USM, 2024) Dodul, Dumitru; Tuchiluș, Maxim
The aim of this paper is to analyze and explore the idea of the cancellation of the future, the causes, consequences and evolution of this phenomenon, by referring and resorting mostly on the perspectives and problematizations offered by two authors - Franco Berardi Bifo and Mark Fisher. The central idea is that at the cultural level we have reached an impasse in proposing, producing or creating new cultural forms, original aesthetics, and alternatives regarding social-economic and even political organization. The vision of what the future looks like, or what we consider to be new or futuristic, are already established cultural forms (films, music, fashion, music videos, literature, etc.) which are recycled and put into repetitive loops and cycles. These phenomena confront us with a change and a symptom of our own condition, in this sense the cancellation of the future is actually the effect of a change and metamorphosis in the collective perception and experience of time, an effect that manifests itself at the level of the production and consumption of culture. The cause of this transformation is the extent and speed with which capitalism, starting from the XX century and until now, has managed to set the parameters of what we call the reality of the everyday life.
TENDINŢE ŞI TRANSFORMĂRI ALE COMUNITĂŢII MONDIALIZATE
(CEP USM, 2012) Dodul, Dumitru
Constituirea unor grupuri mai largi decât cele naţionale necesită şi constituirea unor noi ideologii, care să le satisfacă. Statul naţional, ce se considera absolut suveran, devine „prea mic” pentru a juca un rol real la scară planetară. Globalizarea implică o anumită unicitate şi este necesară conştientizarea faptului că lumea devine, pentru prima oară în istorie, un cadru social, economic dar şi cultural unic. În cazul în care în trecut practicile şi procesele sociale şi culturale puteau fi înţelese ca un set de fenomene locale, relativ independente, globalizarea face ca lumea să devină„un singur loc”. Un alt aspect-cheie al globalizării presupune schimbarea şi, în mod special, în domeniul tehnologiilor avansate, în sectoarele transporturilor şi telecomunicaţiilor, fenomen ce a contribuit esenţial la constituirea spaţiului comunitar global.