Browsing by Author "Ciobanu, Igor"

Now showing 1 - 17 of 17

CARACTERUL CONSOLIDAT AL NOŢIUNII DE LEGĂTUR Ă CAUZALĂ ÎN DREPTUL PENAL
(CEP USM, 2016) Ciobanu, Igor; Nedelcu, Narciza
În prezentul articol ne-am propus scopul de a soluţiona întrebarea dacă noţiunea de legătură cauzală în dreptul penal are un caracter asociat sau consolidat (de altfel, o întrebare actuală în diverse izvoare de specialitate), în încercarea de a stabili importanţa şi sensurile noţiunilor de bază ale determinismului cauzal. În această privinţă, nu putem afirma cănoţiunea de legătură cauzală în dreptul penal este una asociată: legătura cauzală s-a consolidat şi s-a impus foarte serios în dreptul penal, a obţinut trăsături proprii de drept penal în ce priveşte sensul şi niciodată, în literatura de specialitate, nu a fost examinată fără a fi luată în considerare importanţa termenilor şi noţiunilor specifice dreptului penal. Construcţia teoretică a legăturii cauzale este formulată anume în normele de drept penal cu referire la diferite componenţe de infracţiune. În aşa fel, ar fi corect să menţionăm că ideea general filosofică şi general raţională a cauzalităţii este inclusă în ciclul juridic nu în mod mecanic, ci cu luarea în considerare a anumitor noţiuni specifice dreptului penal; legătura cauzală în dreptul penal a obţinut un con ţinut juridic propriu, fiind expusă într-un limbaj ştiinţific specific dreptului penal, nu însă într-un limbaj filosofic general. Respectiv, noţiunea de legătură cauzală în dreptul penal are un caracter consolidat. În continuare, a fost combătută argumentativ ideea că ştiinţa dreptului penal trebuie să aplice noţiunea filosofică a legăturii cauzale şi au fost înaintate argumente în favoarea atribuirii acestei noţiuni a unui caracter voluntar, care o va face să corespundă cerinţelor speciale ale dreptului penal. Cu toate acestea, semnele şi particularităţile legăturii cauzale stabilite în filosofie au fost din totdeauna transferate şi asupra realităţilor specifice dreptului penal.
Concepţiile moderne cu privire la aplicarea pedepsei
(CEP USM, 2024-11-07) Ciobanu, Igor; Cotruţă, Artur; Negruţă, Ana
Modern conceptions of punishment bring back the retributive ideas of criminal sanctions. This time, retribution no longer appears as a revenge of society against the criminal, as a brutal robbery with him, but as an equal weighing of the two factors, deed and guilt, on the one hand, and punishment, on the other. Suffering, the essence of punishment, must be met with a justly proportionate application of the punishment. Promoting modern conceptions of punishment does not mean returning to the idea of blind revenge on the part of society, to causing irrational suffering only to frighten the criminal and those around him. The idea of retribution, of recompense for the committed deed, does not mean a robbery up to the physical elimination of the perpetrator, but, in a modern vision, it means a rational reaction of society to his antisocial acts.
Dreptul și biserica ortodoxă din principate/regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina în anii 1831-1914 [Articol]
(CEP USM, 2021) Ciobanu, Igor; Cotruța, Artur
In the Romanian space, Christianity appeared in the 3-4 centuries, the local church was affiliated to the Orthodox Christian church. Over time, dogmas, customs, writings, the Bible greatly influenced justice in the region. In the 19th century, the Romanian space had been divided between several empires, being, however, also the united Romanian principalities. In the occupied areas, religion was an instrument in division and leadership, in the principalities the liberal and modernist ideas of the time predominated. In all regions in the laws there were criminal articles related to crimes against the church as well as sanctions for the people of the church. A classic crime differed enormously if the subject or victim of the crime was a servant of the cult or a simple citizen.
Dreptul și biserica ortodoxă din principate/regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina în anii 1831-1914 [Articol]
(CEP USM, 2021) Ciobanu, Igor; Cotruță, Artur
In the Romanian space, Christianity appeared in the 3-4 centuries, the local church was affiliated to the Orthodox Christian church. Over time, dogmas, customs, writings, the Bible greatly influenced justice in the region. In the 19th century, the Romanian space had been divided between several empires, being, however, also the united Romanian principalities. In the occupied areas, religion was an instrument in division and leadership, in the principalities the liberal and modernist ideas of the time predominated. In all regions in the laws there were criminal articles related to crimes against the church as well as sanctions for the people of the church. A classic crime differed enormously if the subject or victim of the crime was a servant of the cult or a simple citizen.
Elemente de statistică criminologică [Articol]
(CEP USM, 2022) Ciobanu, Igor
The authors aim in the paper to detect and highlight the socio-economic factors that were the basis for the commission of crimes by detainees in penitentiaries in the Republic of Moldova. It was found that most the convicted people are illiterate, and with unifinished primary and secondary education about 60% the unemployed is another imposing in the category of social status about 77% for recidivism are convicted in prisons about 58,1% of people.
Evoluţia istorică a reacţiei represive şi a sistemului sancţionator în Republica Moldova şi România
(CEP USM, 2024) Ciobanu, Igor; Cotruță, Artur; Negruța, Ana
The history of criminal law bears witness both to the continuous effort to keep under control the manifestations contrary to the social order by sanctioning the most serious forms of these manifestations, as well as to the concern for the continuous humanization of punishment. Proof of this is the very steps of the repressive reaction. The repressive reaction has taken different forms over the centuries, starting from the unlimited revenge based on the instinctive reaction, outside of any regulation, to the legally regulated reaction and strictly controlled by the state authority.
Infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale în spațiul românesc [Articol]
(CEP USM, 2020) Ciobanu, Igor; Cotruţă, Artur
INFRACȚIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI ÎN DREPTUL MEDIEVAL ROMÂNESC
(CEP USM, 2019) Ciobanu, Igor; Cotruţă, Artur
În articolul de față sunt reflectate aspectece țin de abordarea infracțiunilor și aplicarea sancțiunilor în normele dreptului penal românesc prin principiile specifice epocii. Cele mai vechi regulamente penale scrise au fost comentariile juriștilor bizantini, după careau fost tipărite pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab. Infracțiunilor ce țin de patrimoniu li se acorda o atenție specifică atât înLegea Țării, cât și în pravilele el aborate la curțile din Iași și București.Sancțiunile erau în special pecuniare–în caz de recidivă și corporale sau capitale–în dependență de obiectul infracțiunii și statutul victimei.
Infracțiunile contra statului în dreptul penal românesc [Articol]
(CEP USM, 2019) Ciobanu, Igor; Cotruță, Artur
Instituția avocaturii la începuturi în România [Articol]
(CEP USM, 2020) Ciobanu, Igor
The right of representation is an institution whose need is subsequently justified by the development and complex relations of social life in the late eighteenth and early eighteenth centuries, with the emergence of social classes to cope with the goods and the holding function of the state, soon became big compact of foreigners. Because of these needs, the representation in justice as an institution seems to confuse its right of defence.
NOŢIUNEA CAUZALITĂŢII, A LEGĂTURII CAUZALE, A CAUZEI ŞI EFECTULUI
(CEP USM, 2015) Ciobanu, Igor; Nedelcu, Narciza
Autorii aduc claritate în ce priveşte utilizarea termenilor de cauzalitate, legătură cauzală, cauză şi efectul legăturii cauzale în domeniul determinismului cauzalităţii. În procesul de cercetare a semnelor laturii obiective a componenţei de infracţiune, dreptul penal operează, în mod exclusiv, cu noţiunea de legătură cauzală. În literatura de specialitate uneori este utilizată şi noţiunea de cauzalitate, însă fără delimitarea evidentă şi clară a acesteia de legătura cauzală, iar de frecvente ori – în calitate de sinonim contextual al celei din urmă. În cadrul articolului se ajunge la concluzia că pentru activitatea practică utilizarea doar a noţiunii „legătură cauzală” este pe deplin argumentată şi suficientă. Însă, pentru ştiinţa empirică şi teoretică a dreptului penal limitarea întregii cauzalităţi doar la legătura cauzală este inadmisibilă: în cazul analizei acestor noţiuni devine clar că după conţinut ele nu coincid şi, respectiv, este diferită şi importanţa acestora. În continuare, este determinat faptul că coraportul noţiunilor „cauzalitate” şi „legătură cauzală” se reflectă în formă de subordonare, unde în ordine ierarhică superioară este plasată categoria cauzalităţii. În acelaşi timp, noţiunea „legătură cauzală” atrage atenţia asupra coraportului intern, asupra legă- turii dintre două elemente – dintre cauză şi efect – şi presupune existenţa modelului constituit din trei componente: cauza – legătura cauzală – efectul (consecinţa).
SESIZAREA ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ ÎN CAZUL INFRACŢIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC
(CEP USM, 2023-05-26) Cotruță, Artur; Ciobanu, Igor; Băț, Mihail; Pisarenco, Constantin
SIGMUND FREUD ŞI DOCTRINA PSIHANALITICĂ
(CEP USM, 2014) Ciobanu, Igor; Jelescu, Dumitru
Realităţile de astăzi sunt o expresie a formării şi dezvoltării continue a personalităţii umane. Organismele vii reprezintă nişte sisteme dinamice energetice ce se supun legilor universului fizic. Sigmund Freud a acceptat aceste idei, mai apoi înaintându-le în concepţiile sale vizavi de funcţionarea psihicului. În prezentul articol facem o incursiune analiticăcu privire la viaţa şi opera lui Sigmund Freud, la structura psihicului uman în concepţia freudiană, la doctrina psihanalitică şi la rolul psihanalizei în societatea contemporană. Sunt analizate cele trei niveluri ale psihicului uman în concepţia lui Sigmund Freud: conştientul, preconştientul şi inconştientul (mai apoi, definit prin alte trei structuri fundamentale: id (sinele), ego (eul) şi superego (supraeul)). Sunt prezentate detaliat aspecte introductive referitoare la doctrina psihanalitică a lui Sigmund Freud (psihanaliză), în faza ei de debut cu scop pur terapeutic, căutând să vindece isteria, treptat evoluând într-o vastă doctrină a filosofiei vieţii psihice. Este dimensionat rolul psihanalizei în societatea contemporană, cu multiple aplicaţii în viaţa cotidiană. Una dintre cele mai semnificative e terapia psihanalitică, orientată spre studierea inconştientului. La fel de important este faptul căsunt identificate lacunele teoriei psihanalitice.
STAREA, STRUCTURA ŞI DINAMICA INFRACŢIUNILOR DE PORNOGRAFIE INFANTILĂ
(CEP USM, 2014) Ciobanu, Igor; Moraru, Violina
Prin pornografie infantilă, conform Codului penal al SUA, se înţelege orice reprezentare vizuală reală sau generatăde calculator ... ce exprimă un comportament sexual explicit ... În vederea dimensionării în plan legislativ şi practic a fenomenului pornografie infantil ă, prezentul articol procesează starea, structuraşi dinamica infracţiunilor de pornografie infantilă prin examinarea unor cazuri de referinţă la nivel internaţional. Prin urmare, e tratat cazul Statelor Unite ale Americii, stat cu cel mai mare şi cuprinzător arsenal legislativ împotriva pornografiei infantile. Congresul american a încercat să armonizeze legile privind pornografia infantilă erei digitale. E valorificat cazul Angliei şi Walesului, unde are loc individualizarea pedepsei şi diferenţierea sancţiunilor pentru pornografia infantilă, ţinându-se cont de doi factori: natura materialelor indecente şi nivelul implicării infractorului în fapta ilicită. Legiuitorul englez a prevăzut şi circumstanţe agravante pentru: demonstrarea sau distribuirea materialelor unui copil; numărul imaginilor impun ător de mare; utilizarea materialelor în scop comercial; publicarea lor în reţeaua Internet. În continuare sunt stabilite realităţile pornografiei infantile şi analizate cazurile Federației Ruse şi Republicii Moldova. În final sunt propuse recomandări importante în vederea prevenirii, combaterii şi reducerii fenomenului pornografie infantilă la nivel local şi global.
TEMEIURILE RAŢIONALE ALE CONCEPŢIEI CAUZALITĂŢII ÎN DREPTUL PENAL
(CEP USM, 2016) Ciobanu, Igor; Nedelcu, Narciza
Fiind obiectul mai multor investigaţii ştiinţifice şi obiectul de studiu al diferitelor domenii de cercetare, în articolul de faţă ne-am propus să stabilim temeiurile raţionale ale legăturii cauzale în dreptul penal sau, forma utilizată în sens larga cauzalităţii. În aceast ă ordine de idei, în atingerea scopului dorit demersul analitic s-a axat pe următoarele momente: legătura cauzală ca obiect al filosofiei; legătura cauzală în calitate de obiect al ştiinţelor naturale; legătura cauzală în calitate de obiect de cercetare al dreptului penal. În primul rând, este analizată cauzalitatea în calitate de categorie ştiinţifică abstractă, studiată de către un compartiment special al filosofiei –determinismul. Filosofia cercetează particularităţile, calităţile, caracteristicile legăturii cauzale, formulează un şir de teorii referitoare la esenţa legăturii cauzale. În al doilea rând, este trecută în revistă legătura cauzală în calitate de fapt obligatoriu al realitii obiective, care evoluează în baza regulilor ştiinţelor naturii. La acest nivel, legătura cauzal ă se prezintă ca o cauzalitate empirică pură. În al treilea rând, ştiinţa dreptului penal formează construcţia teoretică a legăturii cauzale, care se încadrează logic în conceptul dreptului penal cu referire la componenţa de infracţiune şi la legătura dintre elementele acesteia. În acest sens, este prevăzută calitatea legăturii cauzale sub aspect de obiect de studiu propriu ştiinţei dreptului penal.
Teoria adecvată a legăturii cauzale în dreptul penal
(CEP USM, 2024) Ciobanu, Igor; Cotruță, Artur
In the science of criminal law, multimple opinions are found with reference to the essence of the causal link and its role in criminal law. These vievs, laid out logically and conceptualy ,constitute the criminal law theories of causation. It is not necessary to dwell here on the essence of these theories in part, because a wide spectrum of works in the targeted field is devoted to them.
Violența în familie – starea, structura și dinamica fenomenului
(CEP USM, 2022) Ciobanu, Igor; Cotruţă, Artur
Domestic violence is one of the most common forms of violence, but also one of violence, but also one of the most worring, because it is hardly visible. In most cases the acts of violence take place behind closed doors and the hidden by victim, due to the feeling of fear of the aggressor, and the shame to the society.