Browsing by Author "Bulgaru, Maria"

Now showing 1 - 16 of 16

ASISTENŢA SOCIALĂ : GHID DE STUDII
(CEP USM, 2010) Bulgaru, Maria; Milicenco, Stela
Lucrarea include planurile de învăţământ şi programele analitice la specialitatea de asistenţă socială (licenţă) cu opţiunile: Asistenţa socială a familieişi copilului în situaţie de riscşi Asistenţa socială a persoanelor în vârstă. Lucrarea este destinată profesorilor şi studenţilor de la specialitatea de asistenţă socială, instituţiilor superioare de învăţământ ce pregătesc asistenţi sociali.
ASISTENȚA SOCIALĂ: ABORDĂRI TEORETICE ŞI APLICATIVE: SUPORT DE CURS
(CEP USM, 2023) Bulgaru, Maria; Cheianu-Andrei, Diana; Chira, Aliona; Isac, Oxana; Milicenco, Stela; Oceretnîi, Anastasia; Onofrei, Aliona
Lucrarea este destinată studenţilor din instituţiile de învăţământ superior, asistenţilor sociali şi practicienilor din domeniile sociale, precum și specialiștilor care elaborează politici în domeniu. Conținutul lucrării reprezintă o sistematizare a principalelor domenii de intervenție a asistenței sociale în contextul societății contemporane, a politicilor sociale și familiale, o atenţie deosebită acordându-se tematicilor de o complexitate mai mare din programul de pregătire a asistenților sociali.
CONSECINŢELE MIGRAŢIEI PĂRINŢILOR LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ASUPRA COPIILOR
(CEP USM, 2020) Bulgaru, Maria
CONTRIBUȚIA PROIECTELOR INTERNAȚIONALE LA DEZVOLTAREA PROFESIEI DE ASISTENT SOCIAL (CAZUL USM)
(CEP USM, 2022-11-10) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg
CORUPȚIA CA FENOMEN SOCIAL ȘI MECANISME ANTICORUPȚIE (Cazul Republicii Moldova)
(2015) Gațcan, Iurie; Bulgaru, Maria
The aim of the study is to analyze the defining features of corruption as a social phenomenon with a systemic dysfunctional/ destabilizing nature, present in a society in transition and the disclosure of the specific forms of manifestation of this phenomenon in the Republic of Moldova.
DEONTOLOGIA ASISTENŢEI SOCIALE
(CEP USM, 2013) Bulgaru, Maria
Articolul este focusat pe caracterizarea principalelor obligaţiuni şi responsabilităţi ale asistentului social, prevăzute de deontologia asistenţei sociale. Autorul menţionează că astăzi fiecare profesie îşi are o deontologie proprie, îşi are elaborat un sistem de reguli şi norme care se cer a fi respectate pentru a asigura succesul profesional al oricărui specialist. Deontologia asistenţei sociale reprezintă un complex de norme, reguli, prescripţii şi dispoziţii despre datoria şi obligaţiunile profesionale, despre toate tipurile de responsabilităţi ale asistentului social. Deontologia profesională este formalizată în Coduri speciale. Codurile etice ale asistenţei sociale, elaborate în diferite ţări, stipulează valoarea umană, demnitatea şi unicitatea tuturor persoanelor, precum şi drepturile şi responsabilităţile lor, afirmând voinţa profesioniştilor de a acţiona întotdeauna conform principiilor morale. Autorul expune, în continuare, responsabilităţile asistentului social în diverse genuri de relaţii („asistent social-beneficiar”, „asistent social-coleg”, „asistent social-instituţie angajatoare” etc.), având ca suport principal: Etica în asistenţa socială. Declaraţie de principii (2004) a Asociaţiei Internaţionale a Şcolilor de Asistenţă Socială (IASSW) / Federaţiei Internaţionale a Asistenţilor Sociali (IFSW), Codul etic(2008) al Asociaţiei Naţionale Americane a Asistenţilor Sociali (NASW), Codul etic (2010) al Asociaţiei Britanice a Asistenţilor Sociali (BASW), Codul deontologic al profesiei de asistent social, adoptat de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România ( 2008) şi Codul deontological asistentului social din Republica Moldova (2005).
DEONTOLOGIA ASISTENŢEI SOCIALE
(CEP USM, 2013) Bulgaru, Maria
Articolul este focusat pe caracterizarea principalelor obligaţiuni şi responsabilităţi ale asistentului social, prevăzute de deontologia asistenţei sociale. Autorul menţionează că astăzi fiecare profesie îşi are o deontologie proprie, îşi are elaborat un sistem de reguli şi norme care se cer a fi respectate pentru a asigura succesul profesional al oricărui specialist. Deontologia asistenţei sociale reprezintă un complex de norme, reguli, prescripţii şi dispoziţii despre datoria şi obligaţiunile profesionale, despre toate tipurile de responsabilităţi ale asistentului social. Deontologia profesională este formalizată în Coduri speciale. Codurile etice ale asistenţei sociale, elaborate în diferite ţări, stipulează valoarea umană, demnitatea şi unicitatea tuturor persoanelor, precum şi drepturile şi responsabilităţile lor, afirmând voinţa profesioniştilor de a acţiona întotdeauna conform principiilor morale. Autorul expune, în continuare, responsabilităţile asistentului social în diverse genuri de relaţii („asistent socialbeneficiar”, „asistent social-coleg”, „asistent social-instituţie angajatoare” etc.), având ca suport principal: Etica în asistenţa socială. Declaraţie de principii (2004) a Asociaţiei Internaţionale a Şcolilor de Asistenţă Socială (IASSW) / Federaţiei Internaţionale a Asistenţilor Sociali (IFSW), Codul etic (2008) al Asociaţiei Naţionale Americane a Asistenţilor Sociali (NASW), Codul etic (2010) al Asociaţiei Britanice a Asistenţilor Sociali (BASW), Codul deontologic al profesiei de asistent social, adoptat de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România (2008) şi Codul deontologic al asistentului social din Republica Moldova (2005).
ETICA PROFESIONALĂ – O NECESITATE PENTRU ACTIVITATEA DE SUCCES A SPECIALISTULUI
(CEP USM, 2018) Bulgaru, Maria
Numeroasele probleme cu care ne confruntăm (nedreptăţile sociale, dezmăţul corupţiei, criminalităţii, violenţei etc.) înaintează imperios necesitatea revenirii la reafirmarea şi actualizarea unui set de virtuţi morale şi civice: justiţie, echitate, onestitate, integritate, demnitate, corectitudine, datorie, responsabilitate, toleranţă etc. În acest context, încă din anii ‘90 ai secolului XX se observă o creştere fără precedent a interesului pentru etică, în special pentru etica aplicată/profesională,care ţine de perfectarea relaţiilor dintre specialişti în sfera activităţii profesionale. În articol este dezvăluită esenţa eticii profesionale ca factor important al succesului şi calităţii serviciilor oferite de către specialiştii din diverse domenii. Sunt analizate cele mai importante principii etice generale comune pentru toate profesiile.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR GLOBALE
(CEP USM, 2013-09-26) Bulgaru, Maria
MODALITĂȚI DE CONSTITUIRE A CUPLURILOR FAMILIALE: CONSECINŢE DEMOGRAFICE
(CEP USM, 2020) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg
Tema elucidată în articol are la bază utilizarea, în esenţă, a datelor empirice ale cercetării sociologice „Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova” (2017). Astfel, în articol este analizată percepția a cinci generații de femei (1960, 1970, 1960, 1990 și 2000) din Republica Moldova cu referire la modalitățile de organizare a vieții de familie și impactul acestora asupra comportamentului reproductiv. Sunt evidențiate un șir de modificări ce s-au produs pe parcursul anilor în instituția căsătoriei și a familiei, care reflectă sub mai multe aspecte tendința respondentelor de a abandona valorile tradiționale și de a accepta valorile moderne/postmoderne. Rezultatele cercetării permit însă să concluzionăm că familia clasică, modalitățile tradiționale de constituire a cuplurilor familiale rămân a fi cele mai puternic valorizate de către respondente. Aceste concluzii sunt argumentate și prin rezultatele mai multor sondaje sociologice cu tema „Pregătirea tinerilor pentru viața de familie”, realizate de studenții Departamentului de Sociologie și Asistență Socială în cadrul lucrului individual la cursurile Politici sociale, Familia contemporană: schimbări de modele și comportamente, Metode avansate în cercetarea socială etc.
POLITICI FAMILIALE CU CONSECINŢE DEMOGRAFICE
(CEP USM, 2017) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg; ;
În articol sunt analizate unele măsuri de politici familiale cu consecințe asupra deciziei cuplurilor de a naşte copii, ce ţin în special de beneficiile părinteşti în primii ani de viaţă ai copilului (concediul de maternitate, paternitate, concediul parental),serviciile de îngrijire a copilului (creşe, grădiniţe etc.), îmbinarea obligațiilor familiale și profesionale etc. În text sunt integrate rezultatele cercetării sociologice „Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova”, realizate în decembrie 2015 de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Stat din Moldova în parteneriat cu Universitatea Carol din Praga (Republica Cehă). Investigația efectuată permite autorilor să concluzioneze că politicile familiale din Republica Moldova sunt axate prioritar pe suportul economic/financiar, considerat a fi şi o sursă de stimulare a nata lităţii. Un şir de subiecte importante,condiţionate de provocările socioeconomice șidemograficecontemporane,ocupă până ce un loc periferic pe agenda politică a statului nostru.
POLITICI FAMILIALE CU IMPACT ASUPRA COMPORTAMENTULUI REPRODUCTIV
(CEP USM, 2016) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg
În articolul de faţă sunt reflectate câteva aspecte ce ţin de implementarea politicilor familiale în Republica Moldova şi de necesitatea introducerii unui şir de schimbări care ar influenţa pozitiv comportamentul reproductiv al populaţiei. Studiul este axat pe rezultatele cercetării „Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova”, realizate în decembrie 2015 de Facultatea de Sociologie şi Asisten ţă Socială a Universităţii de Stat din Moldova în parteneriat cu Universitatea Carol din Praga (Republica Cehă) cu suportul financiar al Agenţiei Cehe pentru Dezvoltare. Rezultate cercetării evidenţiază un şir de factori (materiali, psihologici etc.) ce influenţează intenţia femeilor de a naşte copii. Cu toate acestea, femeile îşi doresc, aproape în măsură egală, să nască mai mulţi copii decât au la momentul actual. În condiţiile actualei crize socioeconomice, politice şi moral-spirituale prin care trece Republica Moldova, decizia de a naşte copii, fiind o chestiune autonomă a fiecărui individ, a fiecărei familii, este totuşi de nerealizat fără o susţinere amplă, prin cele mai diverse măsuri (suport financiar, servicii etc.), din partea instituţiilor de stat. În alţi termeni, statul trebuie în mod activ să încurajeze natalitatea, să stimuleze naşterea în familii a celui de al doilea copil şi a următorilor.
PROFESIONALIZAREA ASISTENȚEI SOCIALE: REALIZĂRI ȘI PROVOCĂRI (cazul Universității de Stat din Moldova)
(CEP USM, 2022-10-26) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg
În articol se analizează caracteristicile de bază ale profesionalizării asistenței sociale, accentul fiind pus pe instruirea/pegătirea asistenților sociali în instituțiile de învățământ. Se evidențiază rolul proiectelor internaționale, implementate la Universitatea de Stat din Moldova, în dezvoltarea noilor programe de master, modernizarea programelor de studii, îmbogățirea orizontului academic și științific al profesorilor, stabilirea unui nou mediu de învățare și de pregătire a asistenților sociali. Concluziile și recomandările au drept scop îmbunătățirea sistemului de formare și perfecționare a asistenților sociali.
RAPORTURI INTERPERSONALE ÎN SISTEMUL FAMILIAL
(CEP USM, 2013-09-26) Coroban, Cristina; Bulgaru, Maria
SOLIDARITATEA – VALOARE DE REFERINŢĂ ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ
(CEP USM, 2014) Bulgaru, Maria
VALORI ŞI PRINCIPII ETICE ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ
(CEP USM, 2017) Bulgaru, Maria; Bulgaru, Oleg
Interesul sporit pentru studiul valorilor este determinat în societatea contemporană de mai mulţi factori, un rol important aparţinând schimbărilor semnificative produse în normele sociale şi extinderii proceselor de globalizare. Concomitent cu multiplicarea interdependenţelor dintre popoare la toate nivelurile creşte necesitatea ca asistenţii sociali să-şi revadă cunoştinţele şi practicile locale prin prisma evenimentelor şi perspectivelor internaţionale, marcate, în mod firesc, de dimensiuni interculturale. Asistenţa socială internaţională deţine, în condiţiile actule, un rol important în consolidarea valorilor democraţiei, justiţiei/echităţii sociale şi în implementarea convenţiilor internaţionale referitoare la drepturile omului, la prevenirea conflictelor şi menţinerea păcii prin promovarea integrării culturale globale. În articol sunt analizate mai multe clasificări ale valorilor asistenţei sociale, fiind evidenţiate un set de valori fundamentale, abordate şi ca principii morale de bază, care exprimă totalitatea exigenţelor de conduită morală corespunzătoare activităţii asistentului social, precum: respectul valorii înnăscute şi demnităţii fiecărei fiinţe umane (persoane asistate); recunoaşterea dreptului persoanei asistate la autodeterminare; acceptarea; individualizarea; toleranţa; obiectivitatea; confidenţialitatea; justiţia socială; integritatea profesională, recunoscute ca valori esenţiale de toate codurile etice/deontologice ale asistenţei sociale.