Browsing by Author "Bejenaru, Alexandru"

Now showing 1 - 15 of 15

CONSTITUIREA HOTARELOR DE SUD ALE ȚĂRII MOLDOVEI
(CEP USM, 2020) Bejenaru, Alexandru
The following study represents a systemized attempt at describing the formation and evolution of southern Moldavian borders between the second half of 14th Century and 1484 (the year of successful Ottoman campaign against Moldova in Budjak). The analysis of the methods for installing new borders, as well as the relationships between the Voivodes of Moldova and local population, elites and main political neighbors represents the main focus of this thesis.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Rezumat]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Teză]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.
EVOLUŢIA FRONTIEREI MOLDO-TRANSILVANE ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
(CEP USM, 2023-05-26) Bejenaru, Alexandru
EVOLUȚIA STATUTULUI POLITIC AL PÂRCĂLĂBIEI HOTINULUI ÎN SECOLUL XV
(CEP USM, 2021) Bejenaru, Alexandru
The earliest mentions of Hotin pârcălabs amongst the members of the Moldavian prince’s council from the beginning of the 15th Century put them on far more modest positions than their homologues from another northern Moldavian fortress of Țețina. One of the possible explanations for the far bigger importance of Țețina in the eyes of the princes could be the direct contact of the local pârcălab with the old section of Moldavian-Polish border, while Hotin controlled the border with Western Podolia – a peripherical region, that more recently became a part of Poland since 1394. The ascension of Hotin pârcălabs happened in the middle of 15th Century due to the context of internal political struggle between the heirs of Alexander the Good and the rise of a new political factor in Podolia, represented by the Buczacki clan, whose members held key positions in Kamianets, Pocutia and Ruthenia, having become main intermediaries between the Polish Crown and the Moldavian princes. Because of that fact and of the close contact between the administrators of Hotin and Kamianets, the pârcălabs of the Moldavian fortress became as well important figures in the internal politics of Moldova and in the Moldavian-Polish relationships
PÂRCĂLABII CETĂȚII CHILIA. UN STUDIU DE CAZ AL CARIERELOR DREGĂTORILOR LUI ȘTEFAN CEL MARE
(CEP USM, 2022) Bejenaru, Alexandru
The following presentation is focused on the analysis of the careers of the officials from the Principality of Moldova, who served as governors of Chilia in various stages of their activity. After the conquest of this Danubian fortification by Stephen the Great in 1465, a number of representatives of the Voivode’s council ruled here until the Ottoman campaign of Sultan Bayazid II in 1484. The purpose of the presentation is to establish the possible criteria for choosing the candidates for the position of the governor of Chilia, as well as the impact of this position on the careers of the governors during the reign of Stephen the Great.
PROBLEMA CHILIEI ȘI LICOSTOMO ÎN EPOCA SECOLELOR XIV-XV ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
(CEP USM, 2021) Bejenaru, Alexandru
Subiectul principal al acestui articol reprezintă problema gradului de cercetare în istoriografia română, dedicat trecutului celor două localități amplasate în regiunea gurilor Dunării în secolele XIV-XV – Chilia și Licostomo. Discuțiile active în rândurile mai multor generații de istorici români s-au concetrat în mod special pe problemele perioadei genoveze în istoria celor două localități, a cronologiei istoriei politice a Chiliei și Licostomo în secolele XIV-XV și a rivalității moldomuntene pentru controlul asupra Chiliei.
PROBLEMA HOTARULUI MOLDO-MUNTEAN DIN SECOLELE XIV-XV ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
(CEP USM, 2021-06-04) Bejenaru, Alexandru
PROBLEMA ŢĂRII ȘIPENIŢULUI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ ȘI UCRAINEANĂ
(CEP USM, 2022-05-27) Bejenaru, Alexandru
PROBLEMA ŢĂRII ȘIPENIŢULUI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ ȘI UCRAINEANĂ
(CEP USM, 2022) Bejenaru, Alexandru
Problema tranziției puterii politice din Bugeac în a doua jumătate a secolului al XIV-lea [Articol]
(Lexon-Prim, 2023) Bejenaru, Alexandru
The issue of the political transition of Budjak from the Golden Horde to the Principality of Moldova remains a major topic in modern historiography, showcasing different versions and interpretations of the events that took place in the second half of 14th century. In the present study, a new vision is proposed based on the reevaluation of the plausible chronological interval of the withdrawal of the Tatar forces from the south of the Pruto-Dniester interfluve and the reinterpretation of the dating and origins of the List of Russian Cities, Far and Near, placing the moment of the transition of power in Budjak between the years 1369-1374, during the reign of Lațcu, prince of Moldavia.
RAPORTURILE DINTRE DOMNII MOLDOVEI ȘI ORĂȘENII CETĂȚII ALBE
(CEP USM, 2024) Bejenaru, Alexandru
Subiectul principal al acestui articol constă în prezentarea evoluției raporturilor dintre domnii Țării Moldovei și orășenii Cetății Albe de la sfârșitul secolului XIV și până la cucerirea orașului de către Imperiul Otoman în 1484. După o prezentare generală a opiniilor exprimate în istoriografie privind statutul Cetății Albe în componența voievodatului românesc est-carpatic, vor fi analizate principalele episoade aduse în favoarea ideii unei poziții deosebite deținute de comunitatea orașului de pe limanul Nistrului în interacțiunile sale cu puterea domnească. Rezultatele acestei analize sugerează existența unei dinamici în raporturile cu voievozii Țării Moldovei, care s-a schimbat la mijlocul secolului XV în urma modificării situației internaționale și a dus la slăbirea influenței grecilor și genovezilor în Cetatea Albă pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
RĂZBOI ȘI PACE ÎN BASARABIA PRIN PRISMA RAPORTULUI CONDUCERII JANDARMERIEI ȚARISTE DIN 1915
(Notograf Prim, 2018) Bejenaru, Alexandru
RĂZBOIUL DE LA LUŢK DIN 1431 ŞI ROLUL SĂU ÎN EVOLUŢIA RELAŢIILOR MOLDO-POLONO-LITUANIENE
(CEP USM, 2021) Bejenaru, Alexandru
The subject of the following study brings to attention the role of the Lutsk War of 1431 in the evolution of the Moldavian-Polish-Lituanian relations. While the pro-Polish revolt in the western Podolia served as the main casus belli for the conflict between the Kingdom of Poland ruled by Władysław Jagiełło (1386-1434) and the newly elected Grand Duke of Lithuania, Świdrygiełło (1430-1440), the position of the Moldavian prince, Alexander the Good (1400-1432) changed from a pro-Polish to an anti-Polish stance, joining the war on the Lithuanian. The following presentation focuses on depicting the possible causes for such a radical political choice for the Moldavian Principality, as well as the repercussions it had on the evolution of the Moldavian-Polish-Lituanian relations during the 1430’s.
SATUL BASARABEAN ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (CAZUL COMUNELOR MĂLĂIEȘTI ȘI BĂLĂBĂNEȘTI, JUDEȚUL LĂPUȘNA)
(Tipocart Print, 2016) Bejenaru, Alexandru