Browsing by Author "Bîrnaz, Nina"

Now showing 1 - 20 of 27

ABORDAREA DEMERSULUI EDUCAŢIONAL ÎN CONTEXTUL ASPECTULUI LATERALIZĂRII CEREBRALE
(CEP USM, 2008) Bîrnaz, Nina
A special interest for physiology represents the problem linked to the functional asymmetry of the brain. Those two hemispheres (left hemisphere and right hemisphere) of the human brain perceive and work out the information in different ways. It is known that a part of people have their left hemisphere predominating, whereas the others have the right one that predominates. For adequate and best involving of all the children in the process of learning, the lesson should include a lot of teaching activities/tasks and a corresponding teaching technology for balanced involving of brain hemispheres in the process of learning. This article includes examples of teaching methods and tasks, that contribute to the best involvement of every pupil in the educational process.
ABORDĂRI METODOLOGICE DE DEZVOLTARE A COMPETENȚEI DE EVALUARE FORMATIVĂ LA CADRELE DIDACTICE UNIVERSITARE
(CEP USM, 2022) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, Nina
În acest articol sunt prezentate repere teoretice și metodologice de dezvoltare a competenței de evaluare formativă la cadrele didactice universitare structurate într-un model psihopedagogic de dezvoltare a competenței de evaluare forma- tivă (CEF). Acest model trasează linii directoare pentru dezvoltarea competenței de evaluare formativă. Modelul psiho- pedagogic de dezvoltare a competenţei de evaluare formativă este construit pe fundamente filozofice (teoria experențială, pragmatismul, funcționalismul), fundamente psihopedagogice (teoria umanistă a personalității, progresivismul, constructivis- mul, behaviorismul, pedagogia competențelor, teoria învățării depline, teoria proiectării centrată pe dovezi), fundamente cibernetice (teoria controlului prin feedback) şi conceptualizează teoretic şi practic dezvoltarea competenţei de evaluare formativă la cadrele didactice universitare. Teoriile vizate evidențiază un sistem de principii care asigură eficienţa acti- vităţilor proiectate în cadrul programului formativ. Conform modelului de formare a competenței, formarea competenței de evaluare formativă presupune un proces complex, prin implicarea cadrului didactic în categorii specifice de situații de formare, care presupun cunoaștere și înțelegere, acțiune, autonomie.
ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A STUDENTULUI PRIN PRISMA EVALUĂRII FORMATIVE
(CEP USM, 2016) Spînu, Valeria; Bîrnaz, Nina
Obiectivul principal al acestui studiu constăîn identificarea şi analiza esenţei şi specificului activităţii independente a studentului (AIS) prin prisma evaluării formative în învăţământul universitar. Activitatea independent a studentului contribuie la realizarea eficientă a finalităţilor educaţionale şi la formarea competenţelor lui profesionale, în condiţiile unei planificări eficiente din partea profesorului şi a studentului. Evaluarea formativă vizează îmbunătăţirea activităţii independente a studentului, în cazul în care profesorul şi studentul interacţionează între ei, în baza unui feedback formativ oportun şi suportiv. Evaluarea formative permite reglarea interactive a AIS; astfel, studentul poate să automonitorizeze activitatea independentă, iar profesorul – să adapteze strategia de predare. Eficienţa AIS depinde de colaborarea actorilor educaţionali – profesorul şi studentul, fiecare având rolul său specific în activitatea independentă a studentului. Îmbunănăţirea formării profesionale şi eliminarea cauzelor care blochează acest proces constă în utilizarea în mod eficient, de către cadrele didactice şi studenţi, a strategiei activităţii independente a studentului prin prisma profesorului şi a studentului. Ameliorarea AIS este posibilă prin îmbunătăţirea evaluării formative în învăţământul universitar.
Cadru metodologic de formare a competenței de comunicare pragmatică în limba engleză la elevii din învăţământul profesional tehnic ISCED 4
(CEP USM, 2023) Dimitriu, Angela; Bîrnaz, Nina
Secolul XXI determină anumite orientări referitor la angajarea pe piața muncii. O orientare imperativă, în acest context, este comunicarea. Comunicarea eficientă este un element esențial la orice loc de muncă, or contextul global actual al pieții muncii solicită de la angajați abilitatea de a comunica într-o limbă circulară la nivel global - limba engleză. Angajatorii evaluează nu doar competențele lingvistice ale candidaților, dar și abilitățile lor de a se adapta la diverse situații de comunicare: de a articula idei, de a pune întrebări și de a răspunde adecvat la întrebări, cu alte cuvinte evaluează competenţa de comunicare pragmatică în limba engleză – exigență imperativă contextului actual pentru cariera profesională. Pornind de la această idee, învățământul profesional-tehnic are datoria de a dezvolta la elevi, viitori specialiști în diverse domenii, competenţa de comunicare pragmatică în limba engleză. În acest articol este prezentat cadrul metodologic de formare a competenţei de comunicare pragmatică în limba engleză la elevii din învăţământul profesional tehnic ISCED 4, care reprezintă un construct științifico-didactic constituit din teorii, principii, metode didactice și sarcini de învățare.
COMPETENŢA DE INVESTIGAŢIE, IMPERATIV AL SOCIETĂŢII AXATE PE CUNOAŞTERE
(CEP USM, 2015) Bîrnaz, Nina; Serbinov, Nina
Contextul amplelor schimbări tehnologice determină specificul societăţii axate pe cunoaștere. Politicile cunoaşterii, în acest context, se referă la cercetare, inovaţie, educaţieşi la formarea profesională; politicile educaţionale se referă la trecerea progresivă de la behaviorism spre pragmatism, şi anume: de la acţiune în baza analogiilor, fără implicarea conştiinţei (teoria behavioristă) la acţiune de cercetare care presupune rezolvarea problemelor din viaţă.Educaţia elevilor, în acest context, presupune nu doar achiziţii teoretice, dar şi formarea unui spirit de investigaţie, necesar pentru participarea activă la locul său în comunitate. Din această perspectivă, curriculumul şcolar promovează abordarea unui demers educaţional axat pe competenţe, prin prisma corelaţiei: iniţiativa profesorului – acţiunea elevului („learning by doing”)
CRITERII FAŢĂ DE ELABORAREA/EVALUAREA COMPONENTEI INFORMAŢIONALE A MANUALULUI ŞCOLAR
(CEP USM, 2007) Bîrnaz, Nina
Cet article est destiné aux auteurs des manuels scolaires et à l’équipe d’évaluation des manuels. À une époque où l’on assiste à une véritable explosion des supports d’enseignement, qu’ils soient informatisés, audiovisuels ou autres, le manuel scolaire reste encore de très loin le support à l’apprentissage le plus répandu et sans doute le plus efficace. Pour élaborer un manuel scolaire qualitatif on doit respecter certain critères.
DEMERS TEORETIC PRIVIND FUNCȚIONALITATEA EVALUĂRII FORMATIVE PRIN PRISMA ABORDĂRILOR FILOSOFICE
(CEP USM, 2019) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, Nina
În contextul educațional actual, când se cere cu insistenţă deplasarea vectorului de la evaluarea produselor învăţării la evaluarea proceselor în timpul activităţii de învăţare, este promovat conceptul de evaluare formativă. Din acest punct de vedere, rolul evaluării este de a susține învățarea și formarea. În acest articol este analizat conceptul de evaluare formativă prin prisma abordărilor filosofice. Astfel, evoluţia conceptului de evaluare formativă este determinată de influența următoarelor abordări filosofice: paradigma umanistă, existențialism, pragmatism și funcționalism
DEZVOLTAREA RESPONSABILITĂȚII LA STUDENȚI PRIN PRISMA PRINCIPIULUI ANGAJAMENTULUI
(CEP USM, 2023) Butnari, Nadejda; Bîrnaz, Nina
Angajamentul prespune un comportament responsabil al studenților în procesul de instruire. Determinat cu statut de principiu, anagajamentul derivă din gândirea critică existențială, dimensiune esenţială a inteligenţei spirituale. În procesul de instruire, principiul angajamentului se referă la crearea de către cadrul didactic a contextelor educaţionale în care studenții vor fi încurajaţi să se implice, prin posibilitatea alegerii, luării de decizii şi asumării responsabilităţii în raport cu alegerile făcute şi deciziile luate. În prezentul articol sunt reflectate un șir de strategii specifice, orientate spre dezvoltarea responsabilității la studenți și anume: crearea unui mediu de învățare colaborativ, stabilirea unor obiective clare și relevante pentru student, realizarea sarcinilor din domeniul profesional autentic, oferirea feedbackului constructiv și implicarea studenților în luarea deciziilor. Pentru realizarea acestor strategii a fost adaptată o strategie generală relevantă contextului didactic - Strategia „4 Ce” pentru dezvoltarea gândirii critice. Această strategie reflectă componentele prin prisma cărora poate fi dezvoltată și evaluată responsabilitatea studenților. Astfel, corelația dintre aceste strategii: strategia „4Ce” și strategiile specifice generează un design didactic prietenos, orientat spre dezvoltarea responsabilității la studenți în procesul de instruire.
ETOSUL CADRULUI DIDACTIC ÎN PROCESUL DE COMUNICARE PEDAGOGICĂ
(CEP USM, 2020) Bîrnaz, Nina; Butnari, Nadejda; Rață, Iulian
ETOSUL CADRULUI DIDACTIC PRIN PRISMA COMPETENȚEI DE COMUNICARE ORATORICĂ
(CEP USM, 2023) Rață, Lilian; Bîrnaz, Nina
Acest articol reflectă rolul personalității cadrului didactic în procesul de comunicare pedagogică, privit prin prisma tridimensională a procesului de comunicare și anume: competența de comunicare, competența de comunicare oratorică și microcompetența etosul cadrului didactic. Această abordare evidențiază importanța profilului cadrului didactic în procesul de comunicare pedagogică în general și în procesul de comunicare oratorică în special. Competența de comunicare oratorică, prin definiție, presupune relaționare cu publicul prin discurs argumentativ care să-l ajute să penetreze gândirea auditoriului. În acest context se evidențiază etosul cadrului didactic, manifestat atât prin calități personale: inteligență, virtute, moravuri, încredere în sine, cât și profesionale: credibilitate, autoritate, reputație și similitudine cu publicul. Doar o astfel de abordare implică și motivează studenții în procesul de instruire, determinând succesul comunicării pedagogice în relația cadru didactic-student.
EVALUAREA ACHIZIŢIILOR STUDENŢILOR PRIN TESTE SUMATIVE
(CEP USM, 2012) Bîrnaz, Nina
Un interes deosebit în învăţământul universitar prezintă evaluarea sumativă /cumulativă. Evaluarea sumativă identifică rezultatele învăţământului, materializate în competenţele achiziţionate de către studenţi. Cea mai utilizată tehnică de evaluare utilizată în cadrul testărilor intermediare şi a examenelor scrise este testul sumativ. Funcţionalitatea pedagogică a unui test sumativ este determinată de reperele teoretice care stau la baza elaborării acestuia. În acest articol sunt prezentate repereleteoretice în elaborarea testelor sumative, şanume: proiectarea matricei de specificaţii, formularea obiectivelor de evaluare, respectarea regulilor de elaborare a itemilor, elaborarea schemei de notare. Respectarea rigorilor în procesul de elaborare a testelor sumative, presupune asigurarea caracteristicilor testului şi evaluarea obiectivă a achiziţiilor studenţilor.
EVALUAREA FORMATIVĂ – DEZIDERAT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR
(CEP USM, 2016) Bîrnaz, Nina; Spînu, Valeria
În ultimul timp au luat amploare cercetările cu referire la evaluarea formativă. Prezenţa constantă a evaluării formative în învăţământul universitar explică, fără îndoială , locul central al acesteia în procesul instructiv-educativ. Evaluarea formative apare ca o strategie nouă în educaţia postmodernă, are permite studenţilor să-şi dezvolte competente pentru a deveni autonomi în învăţare. Evaluarea formative prezintă valoare în învăţământul universitar, reieşind din caracterul ei de diagnoză, remediere şi corecţie a procesului de predare–învăţare. Fiind axatăpe învăţare, evaluarea formativă este importantă în învăţământul universitar datorită feedback-ului realizat între profesori şi studenţi; în rezultat, evaluarea formativă reprezintă, pe de o parte, remedierea procesului didactic pentru atenuarea dificultăţilor întâmpinate de către studenţi şi, pe de altăparte, reglarea procesului de predare–învăţare. Evaluarea formativăîn învăţământul universitar cuprinde în centrul său de interes câteva momente-cheie / strategii: precizarea metodologiei de evaluare formativă(stabilirea sistemului de sarcini didactice în context taxonomic / a între-bărilor pertinente obiectivelor de evaluare; adaptarea metodelor corespunză toare activităţii de evaluare), monitorizarea lucrului individual al studenţilor, evaluarea reciprocă şi autoevaluarea, realizarea feedback-ului obiectiv-pozitiv. Calitatea evaluării în învăţământul universitar este determinată, într-o oarecare măsură, de dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în stabilirea unui sistem de strategii practic–aplicative în procesul de evaluare formativă, aceasta din urmăfiind un instrument util ce permite adaptarea şi reglarea procesului de predare–învăţare.
EVALUAREA FORMATIVĂ PRIN PRISMA ABORDĂRILOR PSIHOPEDAGOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR
(CEP USM, 2019) Botezatu, Valeria; Bîrnaz, Nina
În practica educațională, eficiența procesului de evaluare este influențată de anumite abordări teoretice, inclusiv de abordări psihopedagogice. În acest sens, articolul evidențiază o abordare sistemică și complexă a procesului de evaluare formativă prin prisma abordărilor psihopedagogice: behaviorismul, constructivismul, teoria învățării depline, teoria proiectării centrată pe dovezi, pedagogia competențelor. Astfel, evaluarea formativă înseamnă raportare la competențe, obiective de instruire, cerințe și criterii de evaluare, feedback, resurse educaționale, interacțiune între cadrul didactic și studenți.
EVALUAREA SUMATIVĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL-TEHNIC: GENERALITĂȚI
(CEP USM, 2023) Osoianu, Cătălina; Bîrnaz, Nina
În această lucrare analizăm aspectele teoretice, fundamentale generale ale conceptului de evaluare sumativă în învățământul profesional-tehnic, cu scopul familiarizării cu elementele distincte ale procesului de evaluare sumativă. Evidențiem faptul că anume cadrele didactice trebuie să aleagă adecvat sau să elaboreze metode de evaluare, să administreze și să interpreteze rezultatele evaluării, să utilizeze rezultatele evaluării valorificându-le în adoptarea de decizii, să dezvolte și să aplice procedeele de notare, să comunice rezultatele evaluării având în vedere diverse categorii de audienţă, să recunoască și să evite implicaţiile non etice, ilegale, efectele distorsionate ale unor proceduri de evaluare și astfel, prin competențele analizate în lucrare și funcțiile evaluării summative putem facilita acest proces.
Mediu de învățare pozitiv – imperativ în instruirea adulților
(CEP USM, 2023) Butnari, Nadejda; Bîrnaz, Nina
Mediul de învățare are o importanță primordială în crearea unui climat favorabil procesului de instruire corespunzător particularităților de vârstă și interesului educabililor. Organizarea unui mediu de învățare pozitiv în procesul de instruire a adulților, presupune configurarea unor factori specifici instruirii adulților, orientați spre satisfacerea nevoilor acestei categorii de cursanți, determinând astfel succesul și dezvoltarea personală și profesională a acestora. În prezentul articol evidențiem un context trifactorial al mediului de învățare, valorificarea căruia generează un cadru pozitiv în instruirea adulților și anume: profilul formatorului, relaționarea interpersonală și particularitățile spațiului de instruire. Acest context trifactorial reflectă anumite valori și abilități profesionale ale formatorului care condiționează desfășurarea instruirii adulților într-un mediu de învățare eficient menit să sprijine obiectivele de instruire și implicarea activă a cursanților.
Methods and didactic assessment tasks through the prism of socio-cultural theory
(CEP USM, 2024) Osoianu, Cătălina; Bîrnaz, Nina
This study examines a range of effective teaching methods in the educational process in accordance with the meaning of socio-cultural theory. The present research, elucidates the defining aspects of the socio-cultural theory proposed by L. S. Vîgotski, highlighting the characteristics of the proximal zone of development and the relevance of scaffolding in the educational process. The relevance of this study lies in identifying the types of scaffolding and, in accordance with these, formulating teaching tasks and adapting effective teaching methods to the evaluation process. The findings of this study suggest that pupils and students develop their thinking and reasoning skills more effectively when the teaching tasks and evaluation methods correspond to the proximal zone of development.
PARTICULARITĂŢI ALE INTELIGENŢEI SPIRITUALE LA CADRELE DIDACTICE UNIVERSITARE – CADRU EXPERIMENTAL
(CEP USM, 2020) Butnari, Nadejda; Bîrnaz, Nina
Articolul de față scoate în evidență importanța inteligenței spirituale prin prisma dimensiunilor sale: gândirea critică existențială, producerea de sens personal, conștiința transcendentală și expansiunea stării de conștiință. În acest context, sunt reflectate rezultatele experimentului psihopedagogic cu referire la inteligența spirituală a cadrelor didactice universitare, la etapa de constatare, form are și control.
PARTICULARITĂȚILE EVALUĂRII REZULTATELOR ACADEMICE LA STUDENȚI DIN PERSPECTIVA REALIZĂRII CONTINUITĂȚII ÎNTRE CICLURI ÎN CADRUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR
(CEP USM, 2019) Bîrnaz, Nina; Botezatu, Valeria
In articol este abordată problema evaluării realizată prin prisma diferitor teorii privind conexiunea dintre ciclurile învățământului superior. Trăind într-o epocă a schimbărilor, se atestă reorientarea studenților de la un ciclu la altul în alegerea profesiei. Astfel, unii studenți aleg să studieze același domeniu la toate cele trei cicluri ale învățământului superior: licență, masterat, doctorat. Aceasta este cea mai eficientă cale de formare profesională și se realizează prin prisma teoriei liniare a continuității dintre ciclurile învățământului superior. Alții, însă, schimbă specialitatea de la un ciclu la altul, în acest caz demersul de instruire se realizează conform teoriilor concentrice și dubluconcentrice privind continuitatea dintre cicluri. Pentru a eficientiza continuitatea dintre cicluri în ambele cazuri, intervin diverse mecanisme. Unul dintre aceste mecanisme este evaluarea. Evaluarea prezintă anumite particularități pentru fiecare dintre teoriile asigurării continuității dintre ciclurile învățământului superior.
PRINCIPIUL DIFERENŢIERII ŞI INDIVIDUALIZĂRII ÎNVĂŢĂRII PRIN PRISMA MANUALULUI ŞCOLAR
(CEP USM, 2015) Bîrnaz, Nina; Farîma, Ecaterina
Societatea contemporană, caracterizată prin accelerarea progresului ştiinţific şi tehnic, prin explozia informaţională, prin fenomenul globalizării, reclamă o educaţie centrată pe elev, pe înclinaţiile, nevoile şi interesele acestuia, ceea ce va oferi şanse de formare, dezvoltare şi manifestare individuală a fiecărui elev. În acest context putem accentua importanţa principiului diferenţierii şi individualizării învăţării, care plasează în centrul procesului educaţional copilul, ţinând seama de achiziţiile sale, de ritmul şi de capacitatea sa de a deveni actor al propriei învăţări. Un mijloc didactic eficient de reflectare a principiului diferenţierii şi individualizării învăţării este manualul şcolar.
PRIORITĂŢILE TEHNICILOR INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE FORMARE A COMPETENŢELOR LA ELEVI
(CEP USM, 2010) Bîrnaz, Nina
Dans le cadre d'une pédagogie axée sur les compétences, le curriculum préuniversitaire modernisé (2010) a guidé la conception, l'organisation et le déroulement de la demarche de l'enseignement. Dans ce contexte, un rôle important joue les techniques interactives qui offrent un enseignement dynamique, formatif, motivé, réfléchi et continu dans le processus de la formation des compétences. La compétence est le résultat de trois parties composantes: savoir, savoir-faire et savoir-vivre. Les méthodes interactives qui sont présentées dans notre article contribuent à la formation des compétences, à un déroulement efficace de l'approche pédagogique, à la formation des valeurs personnelles des élèves et des attitudes qui déterminent le comportement dans un contexte social particulier. Cet aspect reflète la stratégie didactique dans le contexte de l'enseignement pédagogique qui met l'accent sur les compétences.