Evoluția curriculară a problematicii educației pentru pace în contextul Republicii Moldova [Articol]

Abstract

Articolul prezintă mai multe aspecte legate de analiza evoluției educației pentru pace în dezvoltarea curriculară, în contextul Republicii Moldova. Studiul are un caracter calitativ, având ca instrumente de bază analiza documentelor de politici educaționale, la nivel global și național, urmată de examinarea curriculumurilor opționale, ca produse ale unor proiecte educaționale importante. Abordarea analitică curriculară include studii de caz specifice, bazate pe problematica educației pentru pace, reflectată în diferite componente ale produselor curriculare selectate din propria experiență de implicare. Aceste reflecții pot fi utile atât pentru conștientizarea importanței promovării unei culturi a păcii în actul educațional, cât și pentru oferirea unor repere axiologice în procesul actual de reformă curriculară. Astfel, sunt evidențiate preocupările factorilor de decizie, ale teoreticienilor și practicienilor implicați în promovarea valorilor general-umane și democratice prin discursuri pedagogice formale și nonformale, pe o perioadă de peste 20 de ani. Întrucât educația pentru pace reprezintă o urgență la nivel local, regional și internațional, determinată de agravarea situației geopolitice, intensificarea și extinderea reglementărilor politice și de acțiune pot contribui la sporirea funcționalității și relevanței actului educațional, cu impact durabil la nivel interpersonal, instituțional și social.

The article presents several aspects related to the analysis of the evolution of peace education in curricular development in the context of the Republic of Moldova. The study is qualitative in nature, having as basic instruments the study of educational policy documents, at global and national levels, followed by the analysis of optional curricula, as products of important educational projects. The analytical curricular approach includes specific case studies based on the issue of peace education, reflected in different components of the curricular pieces selected from one’s own experience of involvement. These reflections can be useful both for raising awareness of the importance of promoting a culture of peace in the educational act, but canalso provide axiological benchmarks for the current curricular reform. Thus, the concerns of policy makers, theorists and practitioners involved in promoting general-human and democratic values through formal and non-formal pedagogical discourses, over a period of over 20 years, are highlighted. Just as peace education is a local, regional and international urgency, caused by the worsening geopolitical situation, the intensification and expansion of political and action regulations can contribute to increasing the functionality and relevance of the educational act, with lasting impact at the interpersonal, institutional and social levels.