Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și evoluția concepției securității umane în condițiile contemporane [Articol]

Abstract

Articolul analizează relația dintre parcursul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și evoluția conceptului de securitate umană în contextul unor transformări geopolitice și securitare profunde. Cercetarea este ancorată în paradigma securității centrate pe persoană și valorifică o abordare integrată, care corelează documentele de viziune strategică regională, dinamica proceselor europene de extindere și vulnerabilitățile structurale interne. Prin aplicarea metodei analizei documentare și de conținut, investigația scoate în evidență decalajul dintre angajamentele normative și realitățile sistemice ce afectează calitatea vieții în Republica Moldova. Rezultatele indică persistența unor riscuri sistemice precum sărăcia multidimensională, migrația, instabilitatea politică și fragilitatea instituțiilor. De asemenea, presiunile geopolitice externe și crizele suprapuse (economică,energetică, sanitară) accentuează insecuritatea umană și fragilizează coeziunea socială.Discuția demonstrează că securitatea umană nu poate fi abordată secundar în procesul de integrare europeană, ci trebuie asumată ca un imperativ strategic. Concluziile subliniază necesitatea unei viziuni coerente pentru consolidarea rezilienței sociale în fața amenințărilor contemporane.

The article analyzes the relationship between the Republic of Moldova’s European Union accession process and the evolution of the concept of human security in the context of profound geopolitical and security transformations. The research is grounded in the paradigm of people-centered security and employs an integrated approach that connects strategic regional vision documents, the dynamics of European enlargement processes, and internal structural vulnerabilities. By applying documentary and content analysis methods, the investigation highlights the gap between normative commitments and systemic realities that affect the quality of life in the Republic of Moldova. The results indicate the persistence of systemic risks such as multidimensional poverty, migration, political instability, and institutional fragility. Moreover, external geopolitical pressures and overlapping crises (economic,energy, and health-related) exacerbate human insecurity and weaken social cohesion.The discussion demonstrates that human security must not be treated as a secondary issue in the European integration process, but rather as a strategic imperative. The conclusionsemphasize the need for inclusive governance and a coherent vision aimed at strengthening social resilience in the face of contemporary threats.