Condițiile de muncă precare și intențiile de migrație în Republica Moldova: o analiză teoretico-metodologică [Articol]

Abstract

Migrația internațională constituie unul dintre fenomenele sociale majore care au marcat Republica Moldova în ultimele trei decenii, având un impact semnificativ asupra pieței muncii, structurii demografice și dezvoltării sociale. Articolul analizează, din perspectiva teoretico-metodologică, relația dintre condițiile de muncă și intențiile de migrație în Republica Moldova. Pe baza unei studieri a literaturii și a analizelor secundare ale studiilor existente (fără date empirice proprii), lucrarea argumentează că factorii obiectivi ai calității locului de muncă (salarii, tipul contractului, protecție socială) trebuie analizați împreună cu factorii subiectivi (satisfacție percepută, percepția stabilității) în vederea explicării intențiilor de migrare. Rezultatele evidențiază rolul central al remunerării muncii și instabilității ocupaționale, diferențe de gen, vârstă și mediu de reședință (rural/urban) și limite metodologice recurente: dificultatea măsurării intențiilor, ponderea muncii informale și absența studiilor longitudinale. Concluzia subliniază necesitatea unor abordări mixte și a consolidării infrastructurii de date pentru fundamentarea politicilor publice orientate spre reducerea presiunilor migraționale.

International migration is one of the major social phenomena that has shaped the Republic of Moldova over the past three decades, exerting a significant impact on the labor market, demographic structure, and social development. This article analyzes, from a theoretical and methodological perspective, the relationship between working conditions and migration intentions in the Republic of Moldova. Based on a review of the literature and secondary analyses of existing studies (without original empirical data), the paper argues that objective factors of job quality (wages, type of contract, social protection) must be considered alongside subjective factors (perceived satisfaction, perceived stability) in order to explain migration intentions. The findings highlight the central role of remuneration and occupational instability, as well as differences by gender, age, and place of residence (rural/urban), alongside recurring methodological limitations: the difficulty of measuring intentions, the prevalence of informal employment, and the absence of longitudinal studies. The conclusion emphasizes the need for mixed-method approaches and stronger data infrastructures to better inform public policies aimed at reducing migration pressures.