Reziliența psihologică în contextul educației civice și al culturii informaționale: cadrele militare între fake news și presiune socială [Articol]

Abstract

Reziliența psihologică a cadrelor militare trebuie analizată astăzi dintr-o perspectivă mai largă, care depășește cadrul clinic și se intersectează cu educația civică și cultura informațională. Istoric, militarii reveniți din conflicte au fost adesea supuși stigmatizării, neînțelegerii sociale și construirii unor narațiuni distorsionate privind sănătatea lor mintală. În contextul contemporan, caracterizat de hiperrealitatea mediatică și de expansiunea accelerată a rețelelor sociale, aceste dinamici capătă forme noi. Diseminarea fake news-ului, dezinformarea și presiunile sociale influențează nu doar percepțiile colective asupra instituțiilor militare, ci și echilibrul psihologic al indivizilor expuși constant fluxurilor informaționale contradictorii. Studiul propune o abordare conceptuală a rezilienței psihologice ca resursă esențială pentru adaptarea cognitivă și emoțională în medii informaționale instabile. Se argumentează că vulnerabilitatea la dezinformare nu reprezintă exclusiv o problemă individuală, ci una cu implicații civice și democratice, afectând procesele de interpretare socială, coeziunea instituțională și cultura democratică. În acest sens, dezvoltarea rezilienței psihologice devine o componentă relevantă a educației civice și a igienei informaționale într-o societate europeană confruntată cu riscuri informaționale crescute.

The psychological resilience of military personnel must be analyzed today from a broader perspective that goes beyond the clinical framework and intersects with civic education and information culture. Historically, military personnel returning from conflicts have often been subjected to stigmatization, social misunderstanding, and the construction of distorted narratives about their mental health. In the contemporary context, characterized by media hyperreality and the accelerated expansion of social networks, these dynamics take on new forms. The dissemination of fake news, misinformation, and social pressures influence not only collective perceptions of military institutions but also the psychological balance of individuals constantly exposed to contradictory information flows. The study proposes a conceptual approach to psychological resilience as an essential resource for cognitive and emotional adaptation in unstable information environments. It argues that vulnerability to disinformation is not exclusively an individual problem, but one with civic and democratic implications, affecting social interpretation processes, institutional cohesion, and democratic culture. In this sense, the development of psychological resilience becomes a relevant component of civic education and information hygiene in a European society facing increased information risks.