România și Puterile Aliate (Anglia și Franța) în ajunul și primii ani ai celui de al Doilea Război Mondial (1938-1941). Sinteza publicațiilor științifice elaborată în vederea obținerii titlului de doctor habilitat în istorie

Abstract

Scopul: Reconstituirea și reinterpretarea relațiilor României cu Marea Britanie și Franța (1938–1941), pe baza surselor primare, pentru a explica: dinamica acestor raporturi; legătura lor cu prăbușirea României Mari (1940) și cu ruptura politică/diplomatică ulterioară; interpretările istoriografice ale relației României cu Aliații occidentali în contextul garanțiilor de securitate. Obiective: 1) reconstituirea evoluției relațiilor româno-britanice și româno-franceze în timpul crizelor din 1938–1939 și a modului în care acestea erau percepute la Londra și Paris, în raport cu Germania și URSS; 2) analiza garanțiilor de securitate din 13 aprilie 1939: context, conținut real, și diferența dintre scopul lor pentru marile puteri și interpretarea Bucureștiului; 3) identificarea locului României în proiectele de securitate colectivă din Europa de Sud-Est; 4) explicarea reacției Marii Britanii la prăbușirea României Mari în 1940; 5) interpretarea declinului ireversibil al relațiilor româno-britanice după schimbarea regimului, instalării trupelor germane, rupturii diplomatice și pregătirii războiului împotriva URSS, inclusiv, examinarea atitudinii Marii Britanii față de România în contextul relațiilor anglo-sovietice în perioada ce a urmat până la semnarea Convenției de armistițiu cu România. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Noutatea și originalitatea cercetării constau în abordarea comparativă a unor surse românești, britanice, franceze, germane și sovietice, care a permis reconstituirea mai riguroasă a crizei internaționale dintre 1938 și 1941. Cercetările au depășit cadrul bilateral al relațiilor României cu Marea Britanie și Franța, plasându-le în contextul mai larg al raporturilor occidentale cu Germania, URSS și cu alți actori regionali. În raport cu istoriografia românească anterioară, cercetările sintetizate în această lucrare oferă o perspectivă mai amplă, mai bine contextualizată și mai fidelă complexității reale a politicii externe românești. Rezultatele principale. Publicațiile noastre arată că garanţiile din 13 aprilie 1939 au avut un caracter limitat şi condiţionat, fiind gândite în logica intereselor proprii ale marilor puteri şi nu ca o „poliţă absolută” pentru România, chiar dacă ele au fost formulate anume în maniera dorită de Guvernul român care a refuzat constant integrarea reală într-un sistem de securitate colectivă, mizând pe formule confortabile pe hârtie. Concluzia centrală este că dezastrul din 1940 şi declinul ireversibil al relaţiilor României cu Occidentul au fost determinate în primul rând de slăbiciunea structurală a statului şi de incapacitatea elitelor de a transforma resursele şi oportunităţile externe în putere şi rezilienţă internă. Rezultatele științifice ale cercetărilor publicate vor determina crearea unei noi direcţii de cercetare în cadrul căreia viitoarele demersuri vor trebui să se concentreze cu precădere asupra înțelegerii și explicării cauzelor interne, românești, ale proceselor și evoluțiilor care au dus la evenimentele prin care a trecut societatea românească în anul 1940, iar cauzele externe vor fi analizate ca circumstanțe de plan secund.

Purpose: Reconstitution and reinterpretation of Romania's relations with Great Britain and France (1938-1941), on the basis of primary sources, in order to explain: the dynamics of these relations; their link with the collapse of Greater Romania (1940) and with the subsequent political/diplomatic rupture; the historiographical interpretations of Romania's relationship with the Western Allies in the context of security guarantees. Objectives: 1) reconstruction of the evolution of Romanian-British and Romanian-French relations during the crises of 1938-1939 and of the way they were perceived in London and Paris, in relation to Germany and the USSR; 2) analysis of the security guarantees of 13 April 1939: context, actual content, and the difference between their purpose for the great powers and Bucharest's interpretation; 3) identification of Romania's place in collective security projects in Southeastern Europe; 4) explanation of Great Britain's reaction to the collapse of Greater Romania in 1940; 5) interpretation of the irreversible decline of Romanian-British relations after the regime change, the stationing of German troops, the diplomatic rupture and the preparation for war against the USSR, including the examination of Great Britain's attitude toward Romania in the context of Anglo-Soviet relations in the period that followed until the signing of the Armistice Convention with Romania. Scientific novelty and originality. The novelty and originality of the research lie in the comparative approach to Romanian, British, French, German and Soviet sources, which made it possible to reconstruct more rigorously the international crisis between 1938 and 1941. The research went beyond the bilateral framework of Romania's relations with Great Britain and France, placing them in the broader context of Western relations with Germany, the USSR and other regional actors. In comparison with earlier Romanian historiography, the research synthesized in this work offers a broader perspective, better contextualized and more faithful to the real complexity of Romanian foreign policy. Results obtained. The central conclusion is that the disaster of 1940 and the irreversible decline of Romania's relations with the West were determined first and foremost by the structural weakness of the state and by the inability of the elites to turn external resources and opportunities into internal power and resilience. The scientific results of the published research will lead to the creation of a new research direction in which future efforts will have to focus especially on understanding and explaining the internal, Romanian causes of the processes and developments that led to the events through which Romanian society passed in 1940, while external causes will be examined as secondary circumstances.