Dimensiunea geopolitică a războiului hibrid în contextul scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025 [Articol]

Abstract

Actualmente, dimensiunea geopolitică a războiului hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova a căpătat o importanță deosebită, în special în peri oada electorală a scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025, în care și-a consolidat prezența drept factor determinant al partidelor politice pro-ruse în aspirația de a obține puterea politică în stat, ce s-au manifestat împotriva valorificării intereselor geopolitice de dezvoltare ale țării, precum și prin deturnarea vectorului de integrare europeană rea lizat de politica externă la nivel parlamentar și guvernamental, totodată, prin intermediul cărora au fost exercitate acțiuni de ingerință externă cu scopul de a păstra Republica Mol dova în sfera de influență geopolitică exclusivă a Federației Ruse. Narațiunile geopolitice a acestui ciclu electoral a reiterat vulnerabilitățile capacităților instituționale din cadrul sistemului național de securitate în raport cu riscurile și amenințările din cadrul compo nentei neconvenționale a războiului hibrid cu vădit aspect geopolitic, care au putut fi con tracarate datorită deschiderii geopolitice ale Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice, exprimate față de Republica Moldova, încurajând orientarea politicii externe spre reali zarea indispensabilă a agendei de integrare europeană, precum și impulsionând gradul de conștientizare a sistării evoluției parcursului european prin continuitatea relațiilor geo politice cu Federația Rusă. Currently, the geopolitical dimension of the Russian Federation’s hybrid warfare against the Republic of Moldova has gained particular importance, especially du ring the electoral period of the parliamentary elections of 28 September 2025. In this con text, it has consolidated its presence as a determining factor for pro-Russian political parties in their aspiration to obtain political power in the state. These parties have acted against the promotion of the country’s geopolitical development interests, as well as through the diver sion of the European integration vector pursued by foreign policy at the parliamentary and governmental levels. At the same time, through these channels, acts of external interference were carried out with the aim of keeping the Republic of Moldova within the exclusive ge opolitical sphere of influence of the Russian Federation. The geopolitical narratives of this electoral cycle reiterated the vulnerabilities of the institutional capacities within the national security system in relation to the risks and threats arising from the unconventional compo nent of the hybrid warfare with a pronounced geopolitical dimension. These challenges were countered due to the geopolitical openness of the European Union and the North Atlantic Al liance toward the Republic of Moldova, which encouraged the orientation of foreign policy to the indispensable achievement of the European integration agenda, while also increasing awareness of the need to halt any stagnation of the European path caused by the continuati on of geopolitical relations with the Russian Federation.