Contemporary challenges in the development of children’s national identity [Articol]

Abstract

The article highlights the complexity of the process of forming national identity in children in the Republic of Moldova, in a context marked by multiple economic, cultural and identity crises. National identity is presented as a fragile subject, often disputed both in the political space and in the academic and media environment, and identity dynamics generate ambivalent social effects: it can stimulate cohesion and solidarity, but also fragmentation and interethnic tensions. The process of identity formation in children has an ambivalent character: it can contribute to the strengthening of collective belonging and solidarity, but it can also generate fragmentation or ethnic tensions, with an impact on long-term social development. The role of education is highlighted as the main framework for transmitting and strengthening identity. The school, the family and the community are considered central agents of socialization, capable of transmitting values, traditions, language and cultural landmarks. At the same time, globalization, migration and digitalization are disruptive factors, which can dilute the links with the local cultural heritage, but which can be positively exploited through an appropriate pedagogical approach. Articolul evidențiază complexitatea procesului de formare a identității naționale la copii în Republica Moldova, într-un context marcat de crize multiple, economice, culturale și identitare. Identitatea națională este prezentată ca un subiect fragil, deseori disputat atât în spațiul politic, cât și în mediul academic și mediatic, iar dinamica identitară generează efecte sociale ambivalente: poate stimula coeziunea și solidaritatea, dar și fragmentarea și tensiunile interetnice. Procesul de formare identitară la copii are un caracter ambivalent: poate contribui la consolidarea apartenenței și solidarității colective, dar poate genera și fragmentări sau tensiuni etnice, cu impact asupra dezvoltării sociale pe termen lung. Rolul educației este reliefat ca principal cadru de transmitere și consolidare a identității. Școala, familia și comunitatea sunt considerați agenți centrali ai socializării, capabili să transmită valori, tradiții, limbă și repere culturale. În același timp, globalizarea, migrația și digitalizarea constituie factori perturbatori, care pot dilua legăturile cu patrimoniul cultural autohton, dar care pot fi valorificați pozitiv printr-o abordare pedagogică adecvată.