Caracterul multidimensional al bunei guvernări prin prisma relației putere–societate [Articol]

Abstract

În prezentul studiu sunt examinate raporturile de guvernare dintre putere și societate din perspectiva principalelor dimensiuni ale bunei guvernări, ceea ce facilitează înțelegerea proceselor politice din Republica Moldova. Identificarea și analiza raporturilor dintre aceste două construcții sociale (relații complementare dintre stat și individ, relații de reciprocitate dintre aceste două identități, participarea și/sau angajarea politică, libertatea activității partidelor și altor organizații social-politice, prezența unei societăți civile active şi a cetăţenilor exigenţi) reflectă dezvoltarea dinamică a relațiilor dintre subiectul și obiectul puterii, dintre autoritățile publice și cetățeni, a nevoilor ce vin din partea societății, a revendicărilor anumitor grupuri/pături sociale. În același timp, se constată unele probleme ale guvernării ce au apărut în sistemul de relații „putere–societate”, probleme care sporesc criza de imagine nefavorabilă a partidului de guvernământ. Se ajunge la concluzia că tipurile de relații dintre stat și cetățean pot varia de la inutilitate până la complementaritate și reciprocitate, de la participare pasivă în viața politică până la angajare politică a cetățenilor, căci lipsa acesteia pune în pericol funcționarea democratică firească a societății. In the present study, the governance relations between power and society are examined from the perspective of the main dimensions of good governance, which facilitate the understanding of political processes in the Republic of Moldova. The identification and analysis of the relations between these two social constructions (complementary relations between the state and the individual, reciprocal relations between these two identities, political participation and/or engagement, freedom of activity of parties and other socio-political organizations, the presence of an active civil society, and demands) reflect the dynamic development of relations between the subject and the object of power, between public authorities and citizens, the needs arising from society, and the demands of certain groups/social classes. At the same time, there are some problems that have arisen in the system of „power-society” relations, problems that increase the crisis of the ruling party’s unfavorable image. It is concluded that the types of relations between the state and the citizen can vary from futility to complementarity and reciprocity, from passive participation in political life to political engagement of citizens, because the lack of such engagement endangers the natural democratic functioning of society.