Education of older adults from an intercultural perspective: the role of gender in shaping motivational needs [Articol]

Abstract

In the context of global demographic changes, marked by the accelerated aging of the population, senior education has gained increased relevance within contemporary educational and social policies. This article examines senior education from an intercultural perspective, highlighting the role of gender in shaping motivational needs for participation in formal and non-formal educational activities. The theoretical framework is grounded in the lifelong learning paradigm, promoted by UNESCO and the United Nations, and informed by relevant contributions from intercultural education and gender studies. The results indicate the predominance of intrinsic motivation in the learning process in later life, with seniors primarily driven by the desire for self-realization, personal development, and maintenance of intellectual activity. Furthermore, gender differences in motivational orientation are highlighted, correlating with life experiences and social trajectories. In conclusion, the article emphasizes the need for educational programs sensitive to gender and intercultural diversity, supporting active participation and social cohesion.

În contextul transformărilor demografice globale, marcate de îmbătrânirea accelerată a populației, educația seniorilor a dobândit o relevanță sporită în cadrul politicilor educaționale și sociale contemporane. Articolul explorează educația seniorilor din perspectivă interculturală, evidențiind rolul genului în configurarea trebuințelor motivaționale pentru participarea la activități educaționale formale și nonformale. Demersul teoretic se fundamentează pe paradigma învățării pe tot parcursul vieții, promovată de UNESCO și ONU, precum și pe contribuții relevante din domeniul educației interculturale și al studiilor de gen. Rezultatele indică predominanța motivației intrinseci în procesul de învățare la vârsta a treia, seniorii fiind stimulați în principal de dorința de autorealizare, dezvoltare personală și menținere a activității intelectuale. Totodată, sunt evidențiate diferențe de gen în orientarea motivațională, corelate cu experiențele de viață și traiectoriile sociale. În concluzie, articolul subliniază necesitatea elaborării unor programe educaționale sensibile la dimensiunea de gen și la diversitatea interculturală, care să sprijine participarea activă și coeziunea socială.