Affective profile of patients with epilepsy: clinical and sociodemographic insights [Articol]

Abstract

Affective disorders, particularly depression and anxiety, are common comorbidities in individuals with epilepsy, significantly affecting quality of life, treatment adherence, and disease progression. This study explores the affective profile of individuals diagnosed with epilepsy, with a focus on differences between those with drug-resistant epilepsy and those with well-controlled epilepsy. Sociodemographic variables (gender, age, professional status, educational level, living environment and marital status) and clinical factors (aetiology, disease duration and seizure frequency) were analysed. The results indicate a significantly higher prevalence of depressive and anxious symptoms among individuals with drug-resistant epilepsy – particularly those with unknown aetiology, high seizure frequency, or a vulnerable sociodemographic profile. The most at-risk subgroups include divorced individuals, the unemployed, those with vocational or technical education, and individuals with epilepsy of unknown origin. These findings highlight the importance of routine affective screening and the integration of psychological support with in the multidisciplinary management of epilepsy, particularly for individuals with drug-resistant epilepsy.

Tulburările afective, în special depresia și anxietatea, reprezintă comorbidități frecvente în epilepsie, având un impact semnificativ asupra calității vieții, aderenței la tratament și evoluției bolii. Acest studiu investighează profilul afectiv al persoanelor cu epilepsie, evidențiind diferențele între pacienții cu epilepsie farmacorezistentă și cei cu epilepsie medicamentos controlată. Au fost analizate variabile sociodemografice (precum genul, vârsta, statutul profesional, nivelul de educație, mediul de trai și statutul marital) și caracteristici clinice (inclusiv etiologia, durata bolii și frecvența crizelor epileptice). Rezultatele indică o prevalență semnificativ mai mare a simptomelor depresive și anxioase în rândul persoanelor cu epilepsie farmacorezistentă – în special în cazul celor cu etiologie necunoscută, frecvență crescută a crizelor sau cu profil socio-demografic vulnerabil. Subgrupurile cele mai expuse includ persoanele divorțate, șomerii, cei cu studii profesionale sau tehnice, precum și persoanele cu epilepsie de cauză necunoscută. Aceste constatări subliniază importanța realizării sistematice a unui screening afectiv și a integrării sprijinului psihologic în cadrul managementului multidisciplinar al epilepsiei, mai ales pentru pacienții cu epilepsie farmacorezistentă.