The evolution of the concept of pedagogical charisma [Articol]

Abstract

The article explores the concept of pedagogical charisma as examined by researchers from various geographical contexts and discusses the role of this professional competence in contemporary education. The historical analysis of pedagogical charisma indicates a shift in its theoretical interpretation, from being regarded as a personality trait to being recognized as a professional competence within organizational contexts. The article identifies the defining features of pedagogical charisma: fluency, self-assurance, authenticity, empathy, and passion. It considers their influence on the interpersonal dynamics between teachers and students, and highlights the relevance of developing an emotional culture that contributes to a constructive and engaging learning environment. The author proposes an original definition of pedagogical charisma, understood not merely as a system of personal traits, but as a set of professional competencies activated through assertive communication, with a profound impact on students by fostering motivation for learning and supporting teachers’ career advancement through ongoing professional development.

Conținutul articolului explorează conceptul de carismă pedagogică în viziunea cercetătorilor din variate arii geografice și prezintă descrierea rolului acestei competențe profesionale în educația contemporană. Studiul parcursului istoric al carismei pedagogice arată că această competență a evoluat la nivel de semnificație teoretică de la o trăsătură de personalitate la o competență importantă în domeniul organizațional. Articolul descrie caracteristicile principiale ale carismei pedagogice: fluența, încrederea în sine, autenticitatea, empatia și pasiunea, argumentând impactul acestora asupra raporturilor interpersonale profesor-elev în mediul educațional, descriere importanța dezvoltării culturii emoționale care contribuie la crearea atmosferei pozitive de învățare motivantă. Articolul conține o definiție originală a carismei pedagogice prin care se înțelege nu doar un sistem de trăsături personale ale profesorului, ci și anumite competențe profesionale angajate într-un proces de comunicare asertivă, cu profund impact asupra elevilor, stimulând motivația pentru învățare și susținând ascensiunea profesională a cadrelor didactice prin dezvoltare continuă.