Impactul educației formale și nonformale asupra formării competenței de autoinstruire la elevii din ciclul primar [Articol]

Abstract

Articolul explorează rolul și importanța convergenței dintre educația formală și cea nonformală și impactul acestor două forme extrem de importante în evoluția personalității asupra competenței de autoinstruire, privite drept una fundamentală pentru ciclul primar, realizată prin intermediul învățământului extrașcolar. Se evidențiază caracteristicile principale ale educației formale – structură organizată, curriculum standardizat și evaluare formalizată – în contrast cu flexibilitatea, abordarea centrată pe elev și metodele interactive specifice educației nonformale. Învățământul extrașcolar este prezentat ca un punct de întâlnire între cele două dimensiuni educaționale, oferind elevilor oportunități de învățare în contexte mai relaxate, dar bine organizate. Complementaritatea acestor forme de educație este subliniată prin exemple de bune practici, precum integrarea activităților extracurriculare în școli, parteneriate comunitare și folosirea metodelor interactive în predarea formală. Concluzia articolului este că integrarea educației formale și nonformale în cadrul învățământului extrașcolar contribuie la dezvoltarea holistică a elevilor, pregătindu-i pentru provocările unei societăți dinamice și favorizând învățarea pe tot parcursul vieții.

The article explores the role and importance of the convergence between formal and non-formal education and the impact of these two essential forms on personality development regarding self-directed learning competence, considered fundamental for primary education through extracurricular learning. It highlights the main characteristics of formal education organized structure, standardized curriculum, and formalized assessment in contrast to the flexibility, student-centered approach, and interactive methods specific to non-formal education. Extracurricular education is presented as a meeting point between these two educational dimensions, providing students with learning opportunities in more relaxed yet well-organized contexts. The complementarity of these educational forms is emphasized through examples of good practices, such as the integration of extracurricular activities in schools, community partnerships, and the use of interactive methods in formal teaching. The conclusion of the article asserts that integrating formal and non-formal education within extracurricular settings contributes to the holistic development of students, preparing them for the challenges of a dynamic society and promoting lifelong learning.