Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
10 results
Search Results
Item Impactul războiului ruso-ucrainean asupra migrației ilegale ca formă a crimei organizate. Cazul Republicii Moldova(CEP USM, 2024) Cebotari, Svetlana; Lungu, ValeriuRăzboiul din Ucraina reprezintă o arenă nu doar a confruntărilor dintre state, ci unul din imboldurile primordiale ale dezvoltării rețelelor criminale, implicate în trafic de droguri, arme, dar și a traficului de ființe umane. Agresiunea nejustificată a Federației Ruse în Ucraina din 2022 a marcat creșterea numărului de rețele a grupărilor implicate în organizarea traficului de persoane, în special bărbați apți de luptă din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Rețețele criminale implicate în traversarea ilegală a frontierei Republicii Moldova activează în strânsă colaborare cu cele din Ucraina, dar și România. În ultimul timp, grupările criminale implicate în traficul de persoane își consolidează tot mai mult poziția în Republica Moldova, înclusiv își fortifică activitatea prin cooperarea cu rețelele criminale din statele vecine -Ucraina și România. Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor aspecte cu referire la impactul războiului din Ucraina asupra dezvoltării rețelelor de crimă organizată pe teritoriul Republicii Moldova, în special a rețelelor criminale implicate în traficul de persoane.Item Impactul războiului din Ucraina asupra traficului ilicit de droguri(CEP USM, 2024) Cebotari, SvetlanaDeclanșarea războiului de către Federația Rusă împotriva Ucrainei la data de 24 februarie 2022 tinde să devină cel mai important conflict militar de la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Orice război, în special de această intensitate, la care asistăm în Ucraina, este de regulă un element de schimbare politico-militară și economico-socială, care condiționează schimbări și pe dimensiunea securității. Ținând cont de magnitudinea subiectului, nu pretindem să acoperim multitudinea aspectelor implicate, dar vom puncta cele mai importante momente cu referire la impactul războiului din Ucraina asupra traficului ilicit de droguri. Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor aspecte ale traficului ilicit de droguri condițonat de emergența războiului din Ucraina. Deși în contextul războiului din Ucraina unele rute privind traficul ilegal de droguri au fost inchise datorită creșterii controlului la frontiera estică a Uniunii Europene, astăzi suntem prezenți la modificarea, schimbarea noilor rute și găsirea a noi alternative privind traficul ilicit de droguri, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.Item SECURITATEA PE AGENDA EDUCAȚIEI: CAZUL UCRAINEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA(Print-Caro, 2023) Kruglaşov, AnatoliiTematica securității este prioritară pentru Ucraina și Re- publica Moldova. Ambele state au devenit vulnerabile pentru riscurile și pericolele ce s-au multiplicat după declararea independenței. La mo- ment, Ucraina se luptă împotriva intervenției masive a rușilor. Războiul ruso-ucrainean care se desfășoară deja din anul 2014, amenință existența însăși a statalității ucrainene și a națiunii, de asemenea a ordinii mondi- ale și perspectivelor păcii. În același timp o parte a teritoriului Moldovei suverane este ocupată și se află sub controlul armatei ruse și politicii, începând cu anii ’90 a secolului trecut. Autorul analizează pericolele principale din ambele state în contextul politicii și practicii educaționale. În text sunt desemnate problemele prin- cipale pe care ambele state trebuie să le recunoască și să lucreze asupra soluționării lor, pentru a depăși vulnerabilitatea și slăbiciunea, pentru a-și consolida stabilitatea și capacitatea de apărare.Item COOPERAREA ÎN ATINGEREA OBIECTIVELOR DIN PARTENERIATULUI ESTIC ÎNCETINITĂ DE CORUPȚIA DIN EST(Print-Caro, 2023-03-15) Casiadi, Oleg; Soltan, MihaiThe Eastern Partnership from the beginning was a progressive tool and optimized application of the European Neighborhood Policy targeting Eastern Europe and Caucasus. It helped the partner countries to enter new markets proportionally to their interests and ensured the beneficiaries with aid in order to enhance democracy and eradicate corruption. More than 25 years of independence and corruption were sufficient to result in economic and social inequalities despite the last 2-3 generations growing up in communism during half of the century. The first 10-15 years of independence and privatizations were the most reorganizing ones and the most favorable for flourish corruption and sufficient to bring the populations at the edge of poverty. Today, in 2023, is the last call to bring back to the table the discussion about Eastern Partnership because of the fast changes in the region and the turbulent events of 2022. The Eastern Partnership was a necessary next step in developing and consolidating the relations of the European Union with eastern neighbors. Taking the responsibility of promoting democracy and the rule of law in a region with deep-rooted corruption was a sign of trust and commitment, especially when we have as partners some CIS member states. The goals of having a closer political association and economic integration were a vital measure for the penetration of new markets at new dimensions and strategic diversification or reorientation. It is also a big advantage for the EU by having this type of partners and their potential of production, exports, and their costs. But the debate between union and decentralization (bio trilateral agreements) seems to be also sensible for this partnership. From 2022 we have an “Associated Trio” composed of R. Moldova, Ukraine, and Georgia, of which just R. Moldova and Ukraine received the status of EU candidates. Also, we had an escalation of the conflict between Armenia and Azerbaijan, and the participation of Belarus in EaP is still suspended, even more, it was subjected to new sanctions packages. The Russian aggression in Ukraine caused a new sort of crisis and instability in the region, and the peoples started to prioritize the politicians with visions and agendas oriented to ensure the peace in a way which will build a stable economy and good governance. But all these ideas circulate in a mixture of misinformation that can present a destabilization at any moment, especially in the case of states with internal conflicts.Item REPERCURSIUNILE RAZBOIULUI RUSO-UCRAINEAN ÎN PERIOADA 2022-2023. CAZUL UCRAINEI(CEP USM, 2023) Cebotari, SvetlanaInvazia Ucrainei de către Federația Rusă tinde să devină unul dintre cele mai importante războaie de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul ruso-ucrainean nu este doar un război regional, este războiul care marchează ruptura în relațiile dintre Rusia și Occident, este războiul care va avea repercusiuni profunde atât pentru Europa, cât și pentru întreaga lume. Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a readus în centrul atenției comunității internaționale acțiunile Moscovei. Repercusiunile războiului din Ucraina, vor rămâne a fi subiectul de discuție pentru mulți ani înainte în discursurile liderilor occidentali, dar va deveni și arie a cercetărilor științifice. Invazia Ucrainei de către Federația Rusă a condiționat nu doar metamorfoze în sistemul relațiilor internaționale, dar a condiționat și pierderi economice întregii lumi, în special Ucrainei, care a devenit epicentrul conflictului. Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea repercusiunilor invaziei nejustificate a Federației Ruse asupra Ucrainei pe toate dimensiunile: economie, infrastructură, transport, sănătate, învîțământ etc.Item ACȚIUNEA DE POLITICĂ EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC INSTAURAT DUPĂ 24 FEBRUARIE 2022(CEP USM, 2023) Verdeș, SorinScopul acestui articol oferă ocazia de a înțelege ce s-a realizat, precum și de a reflecta asupra a ceea ce urmează în Politica Externă și de securitate a UE. Este, de asemenea, o încercare de a prezenta această politică și contextul global. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană este confruntată cu o serie de provocări la nivel intern și internațional. Printre cele mai importante se numără schimbările politice și economice din China și Rusia, tensiunile diplomatice cu Statele Unite și criza umanitară a refugiaților din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În acest context, politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie precaută și echilibrată, astfel încât să poată răspunde la aceste provocări într-un mod eficient.Item ACȚIUNEA DE POLITICĂ EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE DUPĂ INVAZIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN UCRAINA(CEP USM, 2023) Verdeș, ElenaDin februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au reunit în mod regulat pentru a aborda criza din Ucraina din diverse perspective. Liderii UE au cerut repetat Rusiei să oprească imediat acțiunile militare, să retragă fără condiții toate forțele militare și echipamentele din Ucraina, și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Au subliniat dreptul Ucrainei de a-și determina propriul destin și au lăudat curajul poporului ucrainean în apărarea țării lor. În răspuns la agresiunea militară, UE a extins semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând numeroase persoane și entități pe lista sancțiunilor și impunând măsuri restrictive fără precedent. UE a demonstrat unitate și forță, oferind Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar și militar. UE s-a angajat să continue să își arate solidaritatea și să ofere asistență refugiaților care fug din calea conflictului din Ucraina și țările care îi găzduiesc. În plus, UE colaborează cu partenerii și aliații în cadrul ONU, OSCE, NATO și G7. În mai multe rânduri, Consiliul European a condamnat atacurile indiscriminate ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile, cerând Rusiei să înceteze atacurile sistematice cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Liderii UE au subliniat că Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și alte infracțiuni grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor în conformitate cu dreptul internațional. Răspunsul UE a inclus atât sancțiuni individuale, cât și măsuri economice. UE a adoptat o serie de sancțiuni în răspuns la războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei și la anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson. Aceste măsuri au fost concepute pentru a slăbi baza economică a Rusiei, privând-o de tehnologii și piețe critice și reducând semnificativ capacitatea acesteia de a duce războiul. În acest context, UE a impus sancțiuni și împotriva Belarusului în răspuns la implicarea acestuia în invazia Ucrainei, precum și împotriva Iranului pentru rolul său în furnizarea de drone utilizate în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest articol oferă o prezentare cuprinzătoare a extensivelor pachete de sancțiuni ale UE adoptate între februarie 2022 și februarie 2023. Măsurile vizează diferite sectoare, inclusiv finanțe, energie, transport, tehnologie și altele. În plus, UE a luat măsuri pentru a armoniza aplicarea sancțiunilor în statele membre, descurajând încercările de eludare sau încălcare a acestor măsuri. Răspunsul unitar reflectă angajamentul UE de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, menținând în același timp stabilitatea în regiune în contextul conflictului în desfășurare.Item ОТНОШЕНИЯ МЕЖДУ ЕВРОПЕЙСКИМ СОЮЗОМ И УКРАИНОЙ(CEP USM, 2023) Topciu, NicolaiThe aims of the analysis of the relations between the EU and Ukraine are, primarily, to examine the stages of development of the interactions between the two entities, to study the state of relations between the EU and Ukraine in various areas, including political and economic aspects, and to identify the difficulties and challenges faced by both sides. The tasks set for conducting this analysis included: studying the historical component of the relations between Ukraine and the EU for a better understanding of their interactions; examining official documents, laws, and other sources related to the relations between the EU and Ukraine; collecting data and statistics on trade flows, investments, cultural exchanges, and other aspects of the interactions.Item ДОТРИМАННЯ ПРИНЦИПУ «PACTA SUNT SERVANDA» У ВІДНОСИНАХ РОСІЙСЬКОЇ ФЕДЕРАЦІЇ З РЕСПУБЛІКОЮ МОЛДОВА ТА УКРАЇНОЮ.(CEP USM, 2022) Чеботарь, Світлана; Присяжнюк, МаріаннаÎn literatura de specialitate, relațiile dintre Federația Rusă, Republica Moldova și Ucraina au fost examinate dintr-o triplă perspectivă: politico-militară, economică și socioculturală. Aspectul privind respectarea prevederilor stipulate în tratatele interstatale moldo-ruse practic nu a fost luat în considerare. În acest articol este efectuată o analiză politică și juridică a relațiilor dintre Federația Rusă, Republica Moldova și Ucraina privind respectarea principiului „pacta sunt servanda”, fiind întreprinsă și o încercare de a analiza principiul respectării obligațiilor stipulate în tratatele Republicii Moldova încheiate cu Federația Rusă, în cele ale Ucrainei și ale Federației Ruse. Principiul executării cu bună-credință a obligațiilor servește drept criteriu de legalitate a activității statului în relațiile internaționale. Principiul devine și o condiție pentru stabilitatea, eficacitatea dreptului internațional, bazat pe acordul comun între state. Prin acest principiu, subiecții de drept internațional primesc dreptul legal de a cere celorlalți membri ai comunității respectarea condițiilor și obligațiilor stipulate în tratate. Referitor la practica internațională de respectare a dreptului tratatelor încheiate între părțile semnatare, este de menționat că Federația Rusă, în relațiile sale cu Republica Moldova și cu Ucraina, încalcă unul dintre principiile principale ale dreptului internațional – ,,pacta sunt servanda”. Autorii își propun să evidențieze principalele aspecte ale încălcării normelor de drept internațional de către Federația Rusă în relațiile sale cu Republica Moldova și Ucraina, ale încălcării principiului ,,pacta sunt servanda”.Item ISTORIOGRAFIA CERCETĂRII IMPACTULUI CRIZEI RUSO-UCRAINENE ASUPRA SECURITĂȚII REGIONALE(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Plop, Sergiu; Cebotari, SvetlanaCriza ruso-ucraineană a devenit subiect de discuție nu doar în mediul politic, dar a devenit aria de interes pentru reprezentanții comunității academice internaționale, dar și acelei din Republica Moldova. Astfel, criza ruso ucraineană începută în 2014 soldată cu ocuparea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol, cât și a operațiunilor militare din Donbas și Lugansc care până în prezent continuă devine aria de cercetare pentru cercetătorii occidentali, cei din Federația Rusă, inclusiv din Republica Moldova. Prezentul articol este axat asupra reliefării principalelor teze expuse de către reprezentanții comunității academice din Occident, din Federația Rusă, Ucraina, Polonia, inclusiv Republica Moldova.