Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 24

Reflecții actuale asupra relației de cauză – efect și funcționale între știința politică și politica științifică din Republica Moldova
(CEP USM, 2024) Saca, Victor
În acest articol sunt analizate unele aspecte ale relației de cauză-efect și funcționale dintre știința politică și politica științifică din Republica Moldova. Autorul examinează, în primul rând, dimensiunile teoretice de influență reciprocă între știința politică și politica științifică, fapt ce-și află expresie și argumentare în prima parte a cercetării. În al doilea rând, aproape jumătate din volumul studiului este consacrat materialului empiric despre capacitățile de cauză-efect și funcționale ale actorilor din cadrul științei politice și politicii științifice. În acest context, sunt aduse exemple despre contradicțiile și discordanțele ce apar între cauza și efectul științei politice și politicii științifice atât la nivel general-național, cât și local, inclusiv din cadrul Universității de Stat din Moldova. În al treilea rând, a evalua adecvat corelația între știința politică și politica științifică a statelor aflate în schimbare de tipul Republicii Moldova e posibil în baza unor criterii: istoric; de regim politic; de modernizare a relației știință politică; de starea culturii politice a politicienilor și cercetătorilor ș.a. Conform acestor criterii, cauza și efectul între știința politică și politica științifică din Moldova se distinge prin manifestări dihotomice complexe: deschise/latente, intenționate/neintenționate, directe/indirecte, lineare/nelineare, regulare/iregulare. Atare dihotomii au specificul lor în condițiile tranziției spre democrație a Republicii Moldova, ele fiind în cadrul procesului democratic productul ambivalenței modernizării politice.
Impactul războiului ruso-ucrainean asupra migrației ilegale ca formă a crimei organizate. Cazul Republicii Moldova
(CEP USM, 2024) Cebotari, Svetlana; Lungu, Valeriu
Războiul din Ucraina reprezintă o arenă nu doar a confruntărilor dintre state, ci unul din imboldurile primordiale ale dezvoltării rețelelor criminale, implicate în trafic de droguri, arme, dar și a traficului de ființe umane. Agresiunea nejustificată a Federației Ruse în Ucraina din 2022 a marcat creșterea numărului de rețele a grupărilor implicate în organizarea traficului de persoane, în special bărbați apți de luptă din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Rețețele criminale implicate în traversarea ilegală a frontierei Republicii Moldova activează în strânsă colaborare cu cele din Ucraina, dar și România. În ultimul timp, grupările criminale implicate în traficul de persoane își consolidează tot mai mult poziția în Republica Moldova, înclusiv își fortifică activitatea prin cooperarea cu rețelele criminale din statele vecine -Ucraina și România. Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor aspecte cu referire la impactul războiului din Ucraina asupra dezvoltării rețelelor de crimă organizată pe teritoriul Republicii Moldova, în special a rețelelor criminale implicate în traficul de persoane.
Valorificarea factorilor rezilienței societale în procesul de adoptare a strategiilor și programelor în Republica Moldova
(Editura USM, 2024) Prsăcaru, Veronica
The basic objectives of the research consisted in: a) making a synthesis of the publications dedicated to societal resilience and, in particular, to its determining factors; b) diagnosing the orientation towards related fac-tors in the process of developing strategies and programs to increase societal resilience in the Republic of Moldova. In order to achieve the predetermined objectives, the following research methods were applied: bibliographic study, analysis, synthesis, opinion poll, generalization. As a result of the research, an average level of capitalization on the societal resilience factors was found in the process of developing strategies and programs in the Republic of Moldova, which indicates an average effectiveness of the strategies and programs adopted to increase the societal resilience. Thus, we deduce the need for measures aimed at the detailed diagnosis of each societal resilience factor through the prism of its constituent elements; orientation towards the full utilization of societal resilience factors at each phase of the strategic decision-making process; the periodic evaluation of public opinion regarding the quality of the adoption of strategies and programs to increase societal resilience in order to carry out operative procedural interventions and, in this way, to increase the impact of the adopted strategies and programs.
CONSTITUIREA STRUCTURILOR PENTRU PROMOVAREA POLITICII EXTERNE ÎN MOLDOVA ȘI ACTIVITATEA DIPLOMAȚILOR MOLDOVENI
(CEP USM, 2024) Roman, Alexandru
This analysis is devoted to the investigation, based on the documentary and bibliographical sources of the contribution of Moldovan diplomats from the modern period (in particular Nicolae Milescu Spataru, Antioh Cantemir, Al. Scarlat Sturza, Petru Comendant, etc.) to the process of regulating inter-state relations between different states. Through their prodigious work these diplomats from Moldova became known in various countries in Europe and Asia. In this article are analysed some aspects of the complex process of international conflicts origins in South-East Europe in correlation with the history of the Moldova medieval state foundation and its international affirmation. There are also the genesis and the historic evolution of interstatal conflicts of the carapto-ponto-danubian region in time and space, as well as the practices of conflictual situation settlement in this region.
SPAȚIUL INFORMAȚIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA SUB PRESIUNEA POTENȚIALULUI MANIPULATIV AL PROPAGANDEI STRĂINE
(CEP USM, 2024) Peru-Balan, Aurelia
În contextul actual al confruntărilor geopolitice, dezinformarea și propaganda au devenit instrumente esențiale pentru influențarea opiniei publice și subminarea stabilității în țările vizate. Republica Moldova este un exemplu unde aceste tactici sunt utilizate intensiv. În acest studiu de caz ne propunem să examinăm narativele propagandiste care sunt diseminate in spațiul informațional autohton și modul în care Republica Moldova își consolidează reziliența informațională pentru a contracara aceste fenomene și pentru a menține ordinea și stabilitatea în țară.
DIALOGUL REPUBLICA MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI RUSO-UCRAINEAN: REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE
(CEP USM, 2024) Cebotari, Svetlana
The events in the region, resulting in the military aggression of the Russian Federation on Ukraine on February 24, 2022, accelerated the dynamics of relations between the Republic of Moldova and the European Union. Currently, Moldovan-European relations are conditioned by the events in Ukraine, which oriented the foreign policy vector of the Republic of Moldova towards the EU. The submission of the EU accession application by the Republic of Moldova and obtaining the status of a candidate country for EU integration speaks to the state’s desire to align itself with the processes of the European integration space. The objective of this article is to highlight the conditions under which the Republic of Moldova obtained the status of a candidate country for the EU, as well as the conditions imposed by the EU regarding the resilience of the Republic of Moldova to European standards.
IMPORTANȚA ACORDULUI DE ASOCIERE RM-UE ASUPRA EFICIENȚEI GUVERNĂRII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2024) Ursu, Valentina
În contextul situațiilor actuale fără de precedent, bunăstarea socială a cetățenilor Republicii Moldova este una din prioritățile de bază pe agenta politică și este într-o legătură directă cu procesele modernizării și democratizării societății. Calitatea guvernării ca problemă de eficacitate a puterii politice este una complexă şi extrem de importantă pentru destinul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu. În contextul existenţei mai multor probleme legate de promovarea reformelor democratice profunde şi de reactualizarea unor provocări interne şi externe la adresa statului, factorii decizionali sunt obligaţi să instituţionalizeze mecanismele şi structurile adecvate de articulare şi agregare a intereselor tuturor cetăţenilor. Acordului de Asociere RM-UE prin prevederile sale, sprijină și amplifică dezvoltarea democrației participative în Republica Moldova. Recunoaşterea importanţei unor abordări democratice a procesului de dezvoltare umană şi socială, a bunei guvernări este un ideal greu de atins în totalitate, cu toate acestea, eforturile depuse în acest scop, vizează stabilitatea dinamică a sistemului politic, dezvoltarea și securitatea umană.
PARTENERIATUL ESTIC ŞI PERSPECTIVA EUROPEANĂ A REPUBLICII MOLDOVA
(CEP USM, 2024) Solomon, Constantin
În articol se cercetează Parteneriatul Estic şi perspectiva europeană a Republicii Moldova. Se analizează deciziile Summitelor Parteneriatului Estic şi importanţa acestora pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Sunt puse în vizor importanţa relaţiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană şi ţările Parteneriatului Estic. De asemenea, se cercetează formatul Trio Asociat între Georgia, Moldova şi Ucraina şi rolul acestuia în cooperarea dintre cele trei state.
CADRUL POLITICO-JURIDIC AL REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND DIGITALIZAREA SERVICIIILOR PUBLICE
(CEP USM, 2023) Lungu, Tatiana; Cebotari, Svetlana
Angajamentul Moldovei față de transformarea digitală a devenit din ce în ce mai clar și s-a accelerat atât la nivel de politică, cât și la nivel de implementare. În contextul războiului din Ucraina, sprijinirea și consolidarea elementelor sistemului digital al țării, cum ar fi securitatea cibernetică a infrastructurii critice, alfabetizarea media a cetățenilor și mediul favorabil pentru afacerile IT devin un imperativ al timpului. Alfabetizarea digitală este o prioritate clară a politicii Republicii Moldova. În scopul securizării serviciilor, dar și în scopul de a se armoniza la cerințele și standartele Uniunii Europene (UE), Guvernul a aplicat măsuri de implementare a unor politici și strategii privind digitalizarea serviciilor. Acest lucru a fost condiționat de prezența unui sistem de securitate cibernetică fragmentat, a unui număr redus de cadre în domeniul securității cibernetice, dar și din cauza capacității tehnice guvernamentale slabe. Prezentul articol scoate în relievanță principalele acțiuni întreprinse de către conducerea țăriii în scopul digitalizăriii serviciilor publice. De asemenea, prezentul articol scoate în evidență lacunile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul digitalizăriii serviciilor publice.
SOFT POWER OF IMAGE POLICY OF THE UK AND GERMANY: LESSONS FORTHE REPUBLIC OF MOLDOVA
(CEP USM, 2016) Ejov, Alexandr
In the article, the author comprehensively analyzes the soft power of image policy. Studying the problems and the mechanisms of realization of "soft power" of the modern states in their foreign policies, which are aimed to create an attractive image of the country we should start with the achievements of the Europeans. The Europe invests a lot in the soft power and public diplomacy. The Europeans have a lot of experience in its implementation and invest more than anyone else, which is especially prominent regarding the international cultural relations. The UK, France and Germany become the true suitors of the idea of increasing the role of "soft power" in world politics. This article will consider the experience of the UK and Germany in promoting the soft power image policyof the state. The desire to integrate the Republic of Moldova in the European Union should not be formed only on the basis of economic cooperation with the EU countries, but also on the construction of a single socio-political and cultural foundation. Thus, the concept of soft power and its functional dimension (the study of the role of the constituent elements of soft power: culture, religion, education and science, participation in international non-governmental organizations, etc.) should be a central element in cooperation with the EU member states aimed to promote an attractive image of the Republic of Moldova.