Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
4 results
Search Results
Item SPAȚIUL INFORMAȚIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA SUB PRESIUNEA POTENȚIALULUI MANIPULATIV AL PROPAGANDEI STRĂINE(CEP USM, 2024) Peru-Balan, AureliaÎn contextul actual al confruntărilor geopolitice, dezinformarea și propaganda au devenit instrumente esențiale pentru influențarea opiniei publice și subminarea stabilității în țările vizate. Republica Moldova este un exemplu unde aceste tactici sunt utilizate intensiv. În acest studiu de caz ne propunem să examinăm narativele propagandiste care sunt diseminate in spațiul informațional autohton și modul în care Republica Moldova își consolidează reziliența informațională pentru a contracara aceste fenomene și pentru a menține ordinea și stabilitatea în țară.Item STRENGTHENING THE RESILIENCE OF STATES AGAINST HYBRID THREATS – LESSONS FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA(CEP USM, 2024) Putină, NataliaHybrid threats have become an increasingly frequent and pressing topic in the agendas of states and international organizations regarding national, regional and global security. Challenges from state or non-state actors, aimed at exploiting the vulnerabilities of political systems to their own advantage, through the use of an amalgam of diplomatic, military, economic, and technological instruments, are quite frequent. The research comes to analyze the policies and actions taken by the authorities of the Republic of Moldova in order to counter the hybrid threats that our state is facing. States are responsible for responding to hybrid threats by enhancing their resilience and by detecting, preventing and responding to hybrid threats. In the development and planning of responses to hybrid threats, the Republic of Moldova must also focus on the solutions offered by the EU institutions in providing coordinated responses to the entire community, starting from actions aimed at raising awareness of the situation; increasing information security resilience in the segments of maximum vulnerability and increasing response capabilities.Item DEZ]INFORMAȚIA CA ARMĂ ÎN RĂZBOIUL RUSIEI ÎMPOTRIVA UCRAINEI: DIMENSIUNEA EUROPEANĂ(Print-Caro, 2023) Nechayeva-Yuriychuk, NatalyaÎn lumea contemporană informația a devenit o armă, pe care Rusia o folosește în războiul împotriva democrației. Anexarea Republicii Autonome Krimea și ocuparea temporară a regiunilor Donețk și Lugansk de către Rusia în anul 2014 au stat la inițierea războiului ruso-ucrainean, în care fiecare stat din lume ocupă o poziție, susținând-o prin diverse mijloace. Uniunea Europeană din primele zile ale războiului a susținut Ucraina, integritatea ei teritorială și independența. Anume din acest motiv Rusia activ desfășoară războiul informațional împotriva statelor europene. Autorul analizează nivelurile războiului informațional al Rusiei împotriva lumii democratice, reprezentând keisuri separate, particularități a politicii informaționale a Uniunii Europene, de asemenea, posibilități de consolidare a eforturilor Uniunii Europene și a statelor transfrontaliere cu ea în lupta cu războiul hibrid al Rusiei.Item NARAȚIUNI ANTIEUROPENE ȘI ANTIDEMOCRATICE PRIVIND UCRAINA, PROMOVATE DE PRESA RUSĂ(Print-Caro, 2023) Gherman, MarinÎn acest studiu sunt analizate narațiunile antieuropene și antidemocratice, promovate de presa rusă în perioada de până la declan șarea invaziei la scară largă a Ucrainei. Constituind o barieră în calea europenizării societății ucrainene, narațiunile presei guvernamentale ruse încercau să convingă opinia publică că UE are ca scop să trans forme statul ucrainean într-o colonie subdezvoltată a Occidentului. Prin intermediul dezinformării și diseminării de fake news, Rusia a promovat diverse narațiuni privind politica agresivă a statelor UE față de Moscova și rusofobia generală a Occidentului. UE, NATO și SUA au fost acuzate de încurajarea războiului din estul Ucrainei, care ar fi fost în interesul societăților europene. Rusia era prezentată ca un stat care trebuie să se apere de agresiunea Occidentului. În afară de aceasta, presa rusă a lansat o serie de narațiuni antidemocratice, care au avut ca scop să blocheze reformele pro-europene din Ucraina. Statul rus era arătat în narațiunile presei ca fiind mult mai liber și democratic, decât UE, iar Ucraina era acuzată de încălcarea dreptului internațional cu acordul tacit al liderilor europeni. Narațiunile respective sunt analizate în acest studiu prin prisma metodei sistematizării în metanarațiuni. Discursul presei guvernamentale ruse a reprezentat un amalgam de argumente, informații, invenții, falsuri și presupuneri din domeniul istoriei și dreptului internațional.