Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative / Facultyof International Relations, Political and Administrative Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/14
Browse
4 results
Search Results
Item FACILITATEA EUROPEANĂ PENTRU PACE, CA INSTRUMENT EXTRABUGETAR AL UE(CEP USM, 2023) Galben, VasiliiScopul articolului este de a arăta cum instrumentul european pentru pace finanțează acțiunile externe, care au implicații militare sau în domeniul apărării și permite UE să ofere asistența țărilor partenere în cadrul operațiilor militare în sprijinul păcii. Uniunea Europeană (UE) a instituit Instrumentul European pentru Pace (IEP) în efortul de a îmbunătăți capacitatea sa de prevenire a conflictelor și de consolidare a securității internaționale. Adoptată la 22 martie 2021, decizia Consiliului privind IEP a creat un instrument extrabugetar pentru consolidarea capacității UE de a preveni conflictele, de a promova pacea și de a consolida securitatea internațională. Acesta permite, de asemenea, finanțarea acțiunilor cu implicații militare sau în domeniul apărării în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC). IEP înlocuiește și extinde instrumentele financiare anterioare din acest domeniu, iar plafonul financiar al acestuia a fost majorat la 7,979 miliarde EUR până în 2027. IEP are trei piloni principali: operații militare, măsuri de asistență și guvernanță. Operațiile IEP contribuie la costurile operațiilor militare ale UE, iar măsurile de asistență sprijină capacitățile militare ale statelor terțe și aspectele militare ale operațiilor de menținere a păcii. IEP funcționează sub autoritatea unui comitet, iar accesul la documentele sale este gestionat în funcție de pilonul relevant. Acest instrument marchează angajamentul UE de a contribui la pace și securitate la nivel global.Item SPRIJINUL UE ACORDAT UCRAINEI ÎN TIMPUL AGRESIUNII MILITARE A RUSIEI(CEP USM, 2023) Dicusar, DianaÎn februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, declanșând un conflict care a generat o criză umanitară majoră. Comisia Europeană sprijină Ucraina și a impus sancțiuni Rusiei. Un sondaj Flash Euro-barometru, comandat de Comisia Europeană, a evaluat atitudinile cetățenilor UE cu privire la răspunsul la acest război. Rezultatele arată că majoritatea cetățenilor susțin răspunsul UE și sprijină ajutorul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și măsurile de aprovizionare cu energie. Există, de asemenea, dorința de a reduce dependența de energie rusă. Cetățenii sunt bine informați despre război și se arată îngrijorați. Ei simpatizează cu Ucraina și consideră că Rusia este responsabilă pentru conflict. Încrederea în sursele de informații variază, dar cetățenii au încredere în autoritățile europene și jurnaliști. În concluzie, UE se angajează să urmărească penal crimele de război din acest conflict și sprijină instituții internaționale în acest sens. Sondajul arată susținerea cetățenilor UE pentru aceste acțiuni și preocuparea lor față de criza din Ucraina.Item ЕВРОПЕЙСКИЙ СОЮЗ И АРАБО-ИЗРАИЛЬСКИЙ КОНФЛИКТ(CEP USM, 2023) Nichitin, NichitaConflictul dintre Israel și Palestina, unul dintre cele mai complexe și îndelungate din lume, este subiectul acestui articol care se concentrează pe contribuția Uniunii Europene (UE) la soluționarea acestui conflict. Articolul își propune să atingă patru obiective principale: analiza istoriei conflictului, influența sa regională, rolul UE în rezolvare și metodele utilizate de UE, precum și evaluarea impactului acțiunilor UE asupra conflictului. Început în 1948 odată cu înființarea statului Israel pe teritoriul palestinian, conflictul a generat migrații masive și tensiuni continue. Uniunea Europeană a devenit implicată semnificativ în soluționarea conflictului în anii ‘70, oferind finanțare proiectelor de dezvoltare în Palestina, sprijinind negocierile de pace și acordând asistență financiară organizațiilor în favoarea păcii. Deși UE a jucat un rol vital în abordarea conflictului, multe probleme complexe, precum granițele, statutul Ierusalimului și drepturile refugiaților, rămân nerezolvate. Instabilitatea politică, problemele economice și factorii religioși contribuie la complexitatea conflictului. Cu toate acestea, Uniunea Europeană continuă să susțină soluția cu două state și să medieze în negocieri, luptând pentru pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, dar realizarea unei soluții definitive necesită eforturi susținute și cooperare între toate părțile implicate.Item ACȚIUNEA DE POLITICĂ EXTERNĂ A UNIUNII EUROPENE DUPĂ INVAZIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN UCRAINA(CEP USM, 2023) Verdeș, ElenaDin februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au reunit în mod regulat pentru a aborda criza din Ucraina din diverse perspective. Liderii UE au cerut repetat Rusiei să oprească imediat acțiunile militare, să retragă fără condiții toate forțele militare și echipamentele din Ucraina, și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Au subliniat dreptul Ucrainei de a-și determina propriul destin și au lăudat curajul poporului ucrainean în apărarea țării lor. În răspuns la agresiunea militară, UE a extins semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând numeroase persoane și entități pe lista sancțiunilor și impunând măsuri restrictive fără precedent. UE a demonstrat unitate și forță, oferind Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar și militar. UE s-a angajat să continue să își arate solidaritatea și să ofere asistență refugiaților care fug din calea conflictului din Ucraina și țările care îi găzduiesc. În plus, UE colaborează cu partenerii și aliații în cadrul ONU, OSCE, NATO și G7. În mai multe rânduri, Consiliul European a condamnat atacurile indiscriminate ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile, cerând Rusiei să înceteze atacurile sistematice cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Liderii UE au subliniat că Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și alte infracțiuni grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor în conformitate cu dreptul internațional. Răspunsul UE a inclus atât sancțiuni individuale, cât și măsuri economice. UE a adoptat o serie de sancțiuni în răspuns la războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei și la anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson. Aceste măsuri au fost concepute pentru a slăbi baza economică a Rusiei, privând-o de tehnologii și piețe critice și reducând semnificativ capacitatea acesteia de a duce războiul. În acest context, UE a impus sancțiuni și împotriva Belarusului în răspuns la implicarea acestuia în invazia Ucrainei, precum și împotriva Iranului pentru rolul său în furnizarea de drone utilizate în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest articol oferă o prezentare cuprinzătoare a extensivelor pachete de sancțiuni ale UE adoptate între februarie 2022 și februarie 2023. Măsurile vizează diferite sectoare, inclusiv finanțe, energie, transport, tehnologie și altele. În plus, UE a luat măsuri pentru a armoniza aplicarea sancțiunilor în statele membre, descurajând încercările de eludare sau încălcare a acestor măsuri. Răspunsul unitar reflectă angajamentul UE de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, menținând în același timp stabilitatea în regiune în contextul conflictului în desfășurare.