Şcoli doctorale / Doctoral Schools
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/541
Browse
5 results
Search Results
Item Aprecierea probelor la adoptarea soluțiilor instanței de fond [Teză](2025) Lupașco, Lilia; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)Studiul de față își propune o analiză detaliată a instituției aprecierii probelor în cauzele penale, realizată de instanța de judecată în faza judecării în fond, având ca obiectiv identificarea aspectelor relevante ce pot contribui atât la perfecționarea legislației procesual-penale, cât și la aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice ale specialiștilor din domeniul juridic. Obiectivele cercetării: analiza materialelor științifice referitoare la aprecierea probelor la judecarea cauzelor penale în fond; identificarea esenței și conținutului probatoriului în cauzele penale; determinarea importanței probelor și a conceptului general; cercetarea invalidării probelor obținute în mod nelegal în cauzele penale; identificarea și determinarea factorilor care influențează aprecierea probelor și a mecanismelor de apreciere a probelor de către instanța de judecată; relevarea conceptului propriei convingeri a judecătorului la aprecierea probelor în cauzele penale; cercetarea practicii judiciare naționale și internaționale în domeniul aprecierii probelor la judecarea cauzelor penale în fond; analiza particularităților de apreciere a probelor la etapa de pregătire a cauzei spre judecare; relevarea particularităților de apreciere a probelor la cercetarea judecătorească; determinarea actului final al aprecierii probelor în instanța de fond; identificarea carențelor și lacunelor în domeniul ce vizează aprecierea probelor și formularea propunerilor de lege ferenda.Item Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Item Încetarea urmăririi penale: Reglementări procesual-penale naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză](2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)Scopul lucrării vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Obiectivele cercetării: - analiza tezelor doctrinare privind instituția încetării urmăririi penale; - cercetarea istoricului, evoluției și naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale, ca și formă procesual-penală de liberare de răspundere penală; cercetarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale; determinarea modului de încetare a urmăririi penale și problemele, chestiunile care trebuie soluționate; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma jurisprudenței naționale și a CtEDO; formularea propunerilor drept lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.Item Prezumția de nevinovăție în legislația procesual penală a Republicii Moldova [Teză](2025) Bria, Iulia; Rusu, Vitalie (conducător științific)Scopul cercetării îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea bazelor teoretice ale principiului prezumției de nevinovăție și ale realizării acestuia în cadrul probatoriului în procesul penal, precum și elaborarea recomandărilor privind perfecționarea legii procesual-penale și a practicii judiciare cu referire la prezumția de nevinovăție. Obiectivele lucrării țin de: studierea evoluției istorice a prezumției de nevinovăție în procesul penal al Republicii Moldova și al altor state; cercetarea noțiunii și importanței prezumției de nevinovăție în procesul penal; determinarea categoriilor și conținutului consecințelor care derivă din prevederile principiului prezumției de nevinovăție; examinarea specificului obligativității probatoriului în cauzele penale prin prisma prevederilor principiului prezumției de nevinovăție; analiza problemei referitoare la interpretarea în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului a dubiilor în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate; cercetarea raportului dintre prezumția de nevinovăție și recunoașterea vinovăției de către bănuit, învinuit, inculpat; formularea de concluzii și recomandări cu referire la perfecționarea activității organelor de urmărire penală în ceea ce privește realizarea probatoriului în cadrul cauzelor penale în strictă conformitate cu prevederile prezumției de nevinovăție.Item PARTICULARITĂȚILE PROBATORIULUI ÎN CADRUL PROCEDURILOR SUMARE(2024) Pavel-Guzun, Irina; Vizdoagă, Tatiana; Dolea, IgorActualitatea și importanța temei abordate, încadrarea temei în preocupările internaționale, naționale, zonale, ale colectivului de cercetare și în context inter- și transdisciplinar, prezentarea rezultatelor cercetărilor anterioare referitoare la tema aleasă: Respectarea drepturilor persoanei este un principiu fundamental și reprezintă o componentă esențială a unui sistem juridic corect și echitabil, în toate aspectele sistemului juridic, inclusiv în cadrul procedurilor sumare, unde rapiditatea procesului nu trebuie să afecteze garantarea drepturilor fundamentale.