Şcoli doctorale / Doctoral Schools

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/541

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Teză]
    (2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu.
  • Thumbnail Image
    Item
    Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Rezumat]
    (2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
    Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu
  • Thumbnail Image
    Item
    Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Teză]
    (2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
    Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.