Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
2 results
Search Results
Item Explorarea fricii din perspectivă psihodramatică(CEP USM, 2023) Mocanu, Viorica;Articolul reprezintă o încercare de a descrie fenomenul fricii din perspectivă psihodramatică. Este descifrată percepția fricii ca o componentă înnăscută a psihicului și ca un fenomen modelat de învățare, experiență și procesarea sa cognitivă, punctând foarte succint criteriile de clasificare a fricii. Sunt elucidați factorii care provoacă frica și anume activatorii congenitali, interiozarea socială a surselor de pericol și experiența personală, precum și reacțiile de evitare a fricii, în special evitarea experienței rușinii. Se precizează funcția adaptivă a fricii și cea de înțelegere a sinelui și a propriului tablou al lumii. Sunt delimitate fricile bazate pe o evaluare realistă a situațiilor și cele imaginare; dificultățile în identificarea cauzelor fricilor iluzorii și modalitățile de lucru cu acest gen de frici. Este reliefată necesitatea interevențiilor psihoterapeutice în gestionarea acestei emoții și eliberarea de consecințele ei, oferind exemplu concret cum explorează psihodrama, prin jocul de rol, relațiile individului cu propria frică și conștientizarea cauzelor apariției ei. Toate acestea accentuează necesitatea efortului de dezvoltare a resurselor interne, a creativității și spontanietății, a abilității de a comunica și construi relații, a capacității de autoreglare operativă, care fac posibilă generarea soluțiilor în situații neobișnuite și extreme, pentru a face față provocărilor întru evitarea traumatizării psihice cauzate de diverse frici.Item EXPLORAREA FIGURII TATĂLUI DIN PERSPECTIVĂ PSIHODRAMATICĂ(CEP USM, 2023) Mocanu, VioricaArticolul reprezintă o încercare de a descrie figura tatălui din perspectivă psihodramatică. Este accentuată complexitatea și rolul acestei figuri în devenirea ființei umane. La fel este elucidată poziția tatălui percepută ca fiind „secundară”, din umbră, dat fiind faptul că tata muncește și este puțin prezent în viața copilului, această situație fiind una obișnuită pentru civilizația actuală. Sunt reliefate aspecte ale percepției copului asupra tatălui său; locul tatălui în sistemul parental și funcțiile sale indiferent de prezența sau absența sa în viața copilului. Este delimitată diferența dinte dragostea maternă și cea paternă, subliniindu-se caracterul condiționat al celei din urmă, precum și consecințele firești ale unei astfel de abordări. Articolul conține descrierea unor sarcini care permit explorarea treptată a figurii paternale cu instrumente psihodramatice. Sunt enumerate trăsăturile esențiale ale arhetipului paternal; sunt descifrate resursele dobândite de către copil prin intermediul și datorită interacțiunii cu tatăl și anume: trăirea experienței de putere și slăbiciune, senzația de încredere în sine și capabilitatea de a lua decizii corecte, modul de prezentare și manifestare a propriului eu, modul de stabilire a obiectivelor și de realizare a lor, precum și însușirea succeselor și realizărilor. Este accentuată necesitatea lucrului cu figura paternală, parte a istoriei familiei, întru îmbunătățirea realțiilor cu lumea și cu sine.