Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
3 results
Search Results
Item ASPECTE METODOLOGICE A TESTĂRII DECIZIILOR LEGATE DE JOCURILE DE NOROC(CEP USM, 2024) Tatomir, Marcel BernardGambling is a naturalistic and pervasive example of risky decision making, and thus gambling games can provide a paradigm for the investigation of human choice behavior and “irrationality.” Excessive gambling involvement (i.e., pathological gambling) is currently conceptualized as a behavioral addiction, and research on this condition may provide insights into addictive mechanisms in the absence of exogenous drug effects (Clark et al., 2013). The present paper aims to provide a concise overview of recent developments in our understanding of decision-making during gambling and the relevance of these processes to problem gambling (for comprehensive overviews, see van Hodgins et al., 2011; Leeman and Potenza, 2012 and others). Thus, several emerging methods of testing gambling-related decisions are elucidated, highlighting translational models, behavioral economic tasks, and cognitive distortions associated with gambling. These can be helpful in diagnosing and overcoming gambling addiction.Item Modele de asigurare a educației nonformale în contextul valorificării timpului liber al elevilor(CEP USM, 2023) Clichici, VeronicaÎn articol este reflectată abordarea modelelor de asigurare a educației nonformale în contextul valorificării timpului liber al elevilor din perspectiva metodologică. La nivelul sistemului și procesului de învățământ general, activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane este proiectată în viziune sistemică, globală și se realizează tridimensional prin formele educației: formale - nonformale (la nivel instituțional) și informale (la nivel noninstituțional). Deși necesitatea asigurării integralizării educaţiei formale – nonformale - informale a devenit actuală în paradigma reformelor curriculare odată cu accentuarea rolului influenţelor educative nonformale şi informale, alături de influenţele educative formale asupra formării şi dezvoltării personalităţii elevului/tânărului, însă lipsește claritatea funcțională a unui cadru metodologic a educației nonformale. Astfel, accentuăm relevanța funcționalității modelului clasic de realizare a educației nonformale la nivelul managementului clasei/grupului de elevi, modelul activităților nonformale în mediul online/digital, modelul educației în aer liber, modelul „Școlii altfel” pentru asigurarea metodologică a educației nonformale care stabilesc acțiuni concrete și prioritare sistemului și procesului de învățământ general.Item ASPECTE PSIHOSOCIALE CU PRIVIRE LA CAUZELE BURNOUT-ULUI(CEP USM, 2021) Crețu, Alin IoanBurnout-ul poate afecta nu doar performanţa în muncă, el poate deveni un stil de viaţă care afectează întreaga viaţă a angajatului. Stresul se regăseşte în toate domeniile, iar identificarea celui ocupaţional şi managementul său poate duce la creşterea satisfacţiei în muncă. Fenomenul de burnout este din ce în ce mai frecvent întâlnit la toate categoriile de vârstă, cu precădere la cei care se află în perioada activă profesional. În funcție de natura profesiei, de atmosfera din cadrul instituției (legătura cu superiorii, respectiv cu colegii), de modul în care individul își gestionează emoțiile în momentele mai presante, poate apărea o scurgere a energiei nervoase într-o direcție care, dacă nu este oprită, îi va afecta nu doar activitatea profesională, ci și cea de familie. Burnout-ul ca sindrom determină capacitățile persoanelor, respectul pentru sine, face să apară febrilitate în cămin, cu amicii sau cei care sunt colegi, are ca efect scăderea reușitelor, conduce la lipsă de la locul de muncă şi chiar abandonarea activității zilnice. Am putea spune că stresul (ca și reacție emoțională) și burnout-ul (ca și extindere a acestuia la niveluri mai superioare – cognitiv, motivațional, stimă de sine etc.) pot fi numiți una dintre „bolile civilizației”. Noțiunea de stres a determinat luarea în calcul a laturii psihologice, în sensul că aceasta poate fi un determinant activant în afecțiuni.