Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item ASIGURAREA SECURITĂȚII SPIRITUALE PRIN INSTRUIRE ȘI COMUNICARE(CEP USM, 2020) Roșca, LudmilaÎnvățământul, în special cel umanitar, în sistemul de asigurare vitală al societății are un rol important nu doar în dezvoltarea economică, dar și în asigurarea securității vieții spirituale a cetățenilor și comunității. Învățământul oferă posibilități unice pentru formarea unei personalități integre, caracterizată de verticalitate, competitivă pe piața muncii, atât interne, cât și externe. Învățământul contribuie la reproducerea culturii, a valorilor spirituale ale unui neam. Pericolul crizei spirituale rezidă în invizibilitatea lui. Criza reprezintă un stimul puternic, dacă îl amenință pe om, apare în fața lui ca punct inițial al unei alegeri inevitabile (boală, război, epidemie, pandemie). În astfel de situații se schimbă tabloul lumii, sunt mobilizate toate resursele disponibile, care salvează deseori organismul social de la dispariție. Cu regret, în timpul crizelor opunerea uneori întârzie, iar degradarea culturii capătă un caracter ireversibil, care conduce la o catastrofă asemănătoare celei din Rusia (1917), Germania (1930). Autorul supune analizei potențialul cognitiv, creativ al omului contemporan, capacitatea lui de a răspunde adecvat provocărilor timpului, de a reacționa la criza spiritualității, a culturii. Securitatea spirituală reprezintă ansamblul cauzelor care permite unui subiect social (cultura, societatea) să-și păstreze parametrii vitali în limitele, normele istorice. Ieșirea în afara acestora sub influența diverșilor factori: culturali, normativi, valorici, conduce la o catastrofă națională. În scopul neadmiterii unei astfel de situații, autorul propune să medităm asupra fenomenelor: securitatea spirituală, sănătatea mintală, în afara cărora orice strategie de supraviețuire, orice program de dezvoltare durabilă sunt lipsite de sens.Item AUTOINSTRUIREA – FORMA DE MANIFESTARE A ACTIVISMULUI COGNITIV AL STUDENȚILOR(CEP USM, 2016) Paiu, Mihai; Repida, Tatiana; Țurcanu, CarolinaItem DEZVOLTAREA RESURSELOR EDUCATIONALE DIGITALE (CADRU METODOLOGIC)(CEP USM, 2017) Bragaru, TudorDatorită supraîncărcării informaţionale, erodării rapide a cunoştinţelor, prezentul şi viitorul instruirii universitare se preconizează a fi, în temei, digital, sub formă de mobile (m-learning) sau electronic (e-learning), adesea deschis, informal/nonformal, globalizat şi masificat (MOOCs), accesat la distanţă de pe orice dispozitiv conectabil la Internet: smartphone, iphone, netbook, phablet etc. Chiar dacă dezvoltarea resurselor educaţionale digitale (RED) este ceva mai costisitoare decât resursele tradiţionale, m-/e-learning câştigă tot mai mult spaţiu în formarea universitară şi cea continuă de-a lungul vieţii, creând condiţii mult mai favorabile constrângerilor personale ale cursanţilor legate de spaţiu, locul de muncă, timp, totodată permiţând autorilor o administrare şi actualizare mult mai calitativă şi ieftină. Principalele avantaje oferite de RED sunt determinate de capacităţile TIC moderne de comunicare, extindere a activităţilor auditoriale, stocare/memorare,Item CONCEPŢII FILOSOFICO-PEDAGOGICE ÎNTRE MODERNISM ŞI POSTMODERNISM(CEP USM, 2015) Guțu, Vladimir; Țurcanu, CarolinaArticolul este dedicat analizei diferitelor concepţii filosofico-pedagogice ale instruirii din perspectiva modernităţii şi postmodernităţii. Fiecare concepţie este analizată în plan sincronic şi diacronic, fiind evidenţiate punctele tari şi punctele vulnerabile ale acestora. Importantă este încercarea autorilor de a deduce valenţele metodologice ale acestor concepţii în vederea dezvoltării politicilor de instruire la etapa contemporană. În acelaşi timp, sunt formulate două probleme care cer investigaţii speciale şi dezbateri ştiinţifice.