Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    CULTIVAREA DEPRINDERILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ
    (CEP USM, 2022) Gorea, Alexandra
    Cultivarea deprinderilor de gândire critică presupune învăţarea de către elevi a unor exerciţii de apreciere a ideilor şi a le examina implicaţiile, cu o doză de scepticism respectuos. Însă, ceea ce se întâmplă în procesul educaţional, în majoritatea cazurilor, este că dascălii sunt în mare măsură preocupaţi de volumul materialului predat şi mai puţin de calitatea şi importanţa lui pentru elevi. Condiţii pentru învățarea gândirii critice:  implicarea activă prin confruntare de idei, cooperare şi colaborare pentru găsirea soluţiilor adecvate;  încurajarea elevilor să gândească independent, să speculeze, să reflecteze;  convingerea elevilor că nu vor fi ridiculizaţi pentru opiniile exprimate;  acceptarea diversităţii de opinii şi idei;  încrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod critic;  aprecierea pozitivă a gândirii critice. Strategii didactice care promovează dezvoltarea gândirii critice. Elevul: exprimă puncte de vedere proprii, realizează schimb de idei cu ceilalţi, argumentează, pune întrebări pentru a înţelege lucrurile, cooperează in realizarea sarcinilor. Profesorul: organizează şi dirijează învăţarea, facilitează şi moderează activitatea, ajută elevii să înţeleagă, acceptă şi stimulează exprimarea unor puncte de vedere diferite, este partener în învăţare. Modul de învățare: - prin apel la experienţa proprie, euristic - promovează învăţarea prin colaborare - accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntarea cu alţii. Utilizarea metodelor ca: metoda Bulgăre de zăpadă, metoda Titluri, metoda Roata, Brainstorming, învăţarea prin cooperare, comunicarea şi gândirea de ordin superior dezvoltă la elevi capacitatea de a explica lucrurile şi oamenii care îi înconjoară; capacitatea de a deduce, de autoreglementare şi de evaluare a proceselor din societatea în care locuiesc alături de semenii lor, analiza propriu-zisă.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONCEPŢII FILOSOFICO-PEDAGOGICE ÎNTRE MODERNISM ŞI POSTMODERNISM
    (CEP USM, 2015) Guțu, Vladimir; Țurcanu, Carolina
    Articolul este dedicat analizei diferitelor concepţii filosofico-pedagogice ale instruirii din perspectiva modernităţii şi postmodernităţii. Fiecare concepţie este analizată în plan sincronic şi diacronic, fiind evidenţiate punctele tari şi punctele vulnerabile ale acestora. Importantă este încercarea autorilor de a deduce valenţele metodologice ale acestor concepţii în vederea dezvoltării politicilor de instruire la etapa contemporană. În acelaşi timp, sunt formulate două probleme care cer investigaţii speciale şi dezbateri ştiinţifice.