Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item CRITICĂ ȘI EDUCAȚIE. CÂT DE CRITICĂ AR PUTEA FI GÂNDIREA CRITICĂ?(CEP USM, 2022) Bondor, GeorgePornind de la ideea conform căreia gândirea critică nu implică doar raționalitatea logică, ci și alte capacități precum imaginația, intuiția și perspicacitatea (Kerry S. Walters), voi analiza tipurile de critică efective în modelele educaționale moderne și contemporane și influența lor asupra modurilor în care înțelegem transmiterea culturii. Apoi voi tematiza anumite exagerări ale criticii, întâlnite în proiectele actuale ale educației, care își au originea în preferința pentru hermeneutica suspiciunii ca model privilegiat de cunoaștere și voi indica avantajele unui model educațional care conectează critica și o raționalitate dialogică.Item IPOSTAZE ALE TĂCERII ÎN LIMITELE GÂNDIRII CRITICE(CEP USM, 2022) Rusu, VladMulțimea distragerilor specifice perioadei contemporane are un efect bizar. Între prieteni, cunoștințe și nenumăratele persoane care ne înconjoară – mai ales în marile aglomerări urbane –, între televizor, radio și internet, mereu ocupați, mereu surescitați, descoperim, în momentele grele, că experimentăm singurătatea în mijlocul mulțimii, acel paradox care ne demonstrează că nu este suficientă existența altcuiva în preajmă (real sau virtual) pentru a ne ajuta să simțim cu adevărat binefăcător prezența sa. Prea adesea suntem asaltați de persoane (indiferente, de fapt) care urmăresc să ne atragă într-un grup, fără a fi interesate de noi înșine, neapărat, ci de înscrierea noastră în catastifele înșelătoare ale acestui veac, de încolonarea noastră sub un stindard, adăugându-ne unui număr, nu unui mediu social. Iar solitudinea de facto devine alienare, îmbolnăvindu-ne de însingurare efectivă și afectivă. De aici apare imposibilitatea adaptării la acest mod toxic de existență, urmată de autodistrugere. Omul trăiește cu intensitate momentele vieții și are impresia că predecesorii săi nu s-au confruntat cu astfel de provocări. ,,Viața noastră simte deocamdată că are dimensiuni mai mari decât cele din trecut”.1 Remediul este simplu – deși, poate, ancestral, nu modern: întoarcerea către Dumnezeu. Unicul aspect cu adevărat pozitiv al acestei vieți constă în cunoașterea și chemarea Tatălui ceresc atunci când ne este bine, ca și atunci când ne este greu. În această situație, singurătatea în mijlocul mulțimii și singurătatea reală, ambele acute, nu vor mai însemna mare lucru, vor fi reduse ca intensitate căci va fi alături de noi Însuși Creatorul și binefăcătorul nostru. Căci, potrivit unei bine aserţiuni biblice: „Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor” (Matei 18:20). Uneori, dincolo de prezentul dezlănțuit în tăceri zgomotoase, apar lumini printre idei și gânduri printre nori, care ne îndeamnă să nu ne pierdem nădejdea și care ne determină să ne ținem agățați de țelul nostru. Vine un moment, observăm, când pare necesar să îți declari răspicat adeziunea la o idee ori la alta, opusă. Sunt lucruri care ne pot modifica felul de a fi sau pot schimba felul în care suntem percepuți – dar asta nu înseamnă, neapărat, că am devenit, din acel moment, cu adevărat diferiți.Item О НЕКОТОРЫХ ЭЛЕМЕНТАХ СИСТЕМЫ ПОДГОТОВИТЕЛЬНЫХ И РЕЧЕВЫХ УПРАЖНЕНИЙ ПО ФОРМИРОВАНИЮ НАВЫКОВ ДИАЛОГИЧЕСКОГО ОБЩЕНИЯ УЧАЩИХСЯ ГИМНАЗИЧЕСКОГО ЗВЕНА В РЕГИОНЕ С КОМПАКТНЫМ ПРОЖИВАНИЕМ ГАГАУЗОВ(CEP USM, 2020) Кочанжи, НадеждаÎn articol este abordată formarea competenței comunicative a elevilor la lecțiile de limbă și literatură găgăuză, prin dezvoltarea abilităților de vorbire dialogică. Sunt prezentate exerciții pregătitoare și de vorbire care contribuie la formarea competenței comunicative a elevilor de la gimnaziu, fiind furnizate informații despre elementele sistemului de exercițiu pentru dezvoltarea unui discurs dialogal care ar trebui să vizeze formarea competențelor specifice limbii găgăuze.Este de remarcat rolul important pe care îl are învățarea de aformu la replici şi întrebări în actul de comunicare dialogală.Item ASPECTE LINGVISTICE ALE DEZVOLTĂRII VORBIRII DIALOGATE LA STUDENŢI ÎN PREDAREA /ÎNVĂŢAREA LIMBII FRANCEZE(CEP USM, 2011) Duca, ValeriaDans cet article nous essayons de tracer les limites du cadre théorique d’un phénomène pédagogique actuel qui vise le développement de l’expression orale en interaction chez les étudiants. La conception et la réalisation de la démarche didactico-scientifique ne sont pas possibles en dehors d’un support théorique bien déterminé. Nous entreprenons une caractérisation linguistique du discours dialogué par la miseen relief des repères linguistiques sur lesquels on peut construire un modèle pédagogique efficace de développement de la compétence de communication par le dialogue.