Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
2 results
Search Results
Item ASPECTE PSIHOSOCIALE CU PRIVIRE LA CAUZELE BURNOUT-ULUI(CEP USM, 2021) Crețu, Alin IoanBurnout-ul poate afecta nu doar performanţa în muncă, el poate deveni un stil de viaţă care afectează întreaga viaţă a angajatului. Stresul se regăseşte în toate domeniile, iar identificarea celui ocupaţional şi managementul său poate duce la creşterea satisfacţiei în muncă. Fenomenul de burnout este din ce în ce mai frecvent întâlnit la toate categoriile de vârstă, cu precădere la cei care se află în perioada activă profesional. În funcție de natura profesiei, de atmosfera din cadrul instituției (legătura cu superiorii, respectiv cu colegii), de modul în care individul își gestionează emoțiile în momentele mai presante, poate apărea o scurgere a energiei nervoase într-o direcție care, dacă nu este oprită, îi va afecta nu doar activitatea profesională, ci și cea de familie. Burnout-ul ca sindrom determină capacitățile persoanelor, respectul pentru sine, face să apară febrilitate în cămin, cu amicii sau cei care sunt colegi, are ca efect scăderea reușitelor, conduce la lipsă de la locul de muncă şi chiar abandonarea activității zilnice. Am putea spune că stresul (ca și reacție emoțională) și burnout-ul (ca și extindere a acestuia la niveluri mai superioare – cognitiv, motivațional, stimă de sine etc.) pot fi numiți una dintre „bolile civilizației”. Noțiunea de stres a determinat luarea în calcul a laturii psihologice, în sensul că aceasta poate fi un determinant activant în afecțiuni.Item COSTURILE ARDERII EMOŢIONALE sau CARE SUNT CONSECINŢELE EPUIZĂRII PROFESIONALE(CEP USM, 2012) Gorincioi, VeronicaEfectele sindromului arderii profesionale asupra individului sunt dezastruoase.Sunt afectate, în primul rând, sănătatea fizică şi psihică a persoanei, scade stima de sine, iar relaţiile cu ceilalţi devin din ce în ce mai tensionate. Pe acest fundal scade performanţa muncii, individul trăieşe sentimente de ratare, inutilitate şi depresie. Prin acest articol ne propunem să analizăm efectele şi consecinţele sindromului „ardere profesională” asupra performanţei individuale, în vederea elaborării unor strategii eficiente de prevenire a apariţiei acestui fenomen.