Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
2 results
Search Results
Item Procrastination in professional performance among anxious active individuals(CEP USM, 2024) Vicol, Marta-Iuliana; Stoica, Cristina-MariaThe given article deals with postponing some actions, making decisions that in the future lead to its aggravation. A large number of studies are analyzed on the procrastination of actions by people and what is the cause of these procrastinations, but also what are the consequences. Researchers confirm that self-control and impulsivity are two traits that predict procrastination. It is argued that there is a direct relationship between procrastination and the level of manifestation of anxiety, stress, depression, between procrastination and impulsivity, which are genetically correlated. In this context, an express study is presented on the issue of postponing actions and the factors that influenced the decision to postpone. The objectives, the methods, the respective dependent and independent variables are described. About 348 people of different ages and social groups participated in the study. The research results are analyzed and the respective conclusions are formulated.Item EMOȚIILE ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII. PERSPECTIVE MODERNE(CEP USM, 2022) Rusu, MarinelaEste general acceptată ideea că emoția se referă la o serie de stări psihice ce includ experiențe subiective, conduite expresive (corporale, faciale etc.) cât și răspunsuri fiziologice periferice (bătăile inimii, respirația etc.). De asemenea, există o largă acceptare a ideii că emoțiile reprezintă o trăsătură centrală în orice model psihologic al minții umane. Dincolo de aceste elemente general acceptate, orice altceva legat de emoție, poate fi subiect de dezbatere. Astfel, există o pleiadă de abordări ale emoției: unii autori văd emoțiile ca fiind caracterizate de pattern-uri relativ coerente ale unor răspunsuri subiective, expresive și fiziologice. Alții notează surprinzătoarea lipsă de cuplare între componentele răspunsului emoțional, subliniind variația ce există în cadrul răspunsurilor asociate cu o anume emoție. Totuși, sunt și autori care subliniază ideea că toate stările mentale implică experiențe subiective, conduite expresive și răspunsuri psihologice, sugerând totodată, că aceste trei elemente nu oferă cu adevărat o definiție unică a emoțiilor per se. Abordări din curentul controverselor actuale, includ și alte aspecte în studiul lor, cum ar fi: ce se consideră a fi o emoție, cine poate avea o emoție (copiii, animalele) și care ar fi cele mai bune metode de studiu al emoțiilor. Vom analiza în lucrarea de față diferențele existente între opiniile și accentele științifice, reflectate în varietatea foarte mare a perspectivelor asupra emoției. Pentru a organiza numeroasele perspective (de multe ori contradictorii) asupra emoției, am considerat util să găsim o serie de elemente corelate, fundamentale care ne vor ajuta în decelarea acestor abordări. Teoriile respective vor fi prezentate într-o manieră grafică și sistematică.