Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    MOTIVAŢIA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂRII AUTOREGLATE
    (CEP USM, 2012) Semionov, Svetlana
    În articol este abordată motivaţia învăţării academice din perspectiva paradigmei învăţării autoreglate. Autoreglarea la nivelul motivaţiei traversează toate fazele definitorii pentru autoreglare şi se realizează prin mecanisme anticipative şi retrospective. Anticiparea rezultatelor (expectanţele individului) determină fixarea scopurilor şi planificarea acţiunilor iminente atingerii acestor scopuri, iar mecanismele retrospective (prin atribuiri cauzale/locul controlului, perceperea performanţei trecute, încrederea şi stima de sine) determină ajustarea standardelor personale. Dintre constructe motivaţionale relevante autoreglării sunt examinate scopurile ca motivatori cognitivi şi automotivarea ca cea mai bună formă a motivaţiei. Partea aplicativă a materialului se regăseşte în direcţii strategice şi în demersuri acţional-valorice de motivare şi automotivare.
  • Thumbnail Image
    Item
    PROVOCĂRILE ÎNVĂŢĂRII AUTOREGLATE PENTRU STUDENŢI
    (Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2018) Reaboi, Viorica
    Atingerea performanţei academice la nivel universitar presupune un demers logic al studentului spre însuşirea activă, stăpânirea conţinutului curricular, precum şi autoreglarea acestui demers, adică a propriului proces de învăţare. La fiecare etapă de învăţare şi corespunzător formei de bază a activităţii de învăţare desfăşurate, subiectul îşi formează şi își dezvoltă mecanisme specifice de reglare, priceperi şi deprinderi de autoreglare prin intermediul unor limite de timp bine stabilite
  • Thumbnail Image
    Item
    ÎNVĂŢAREA AUTOREGLATĂ A STUDENŢILOR
    (CEP USM, 2015) Reaboi, Viorica
    Învăţarea autoreglată este un proces activ şi constructiv prin care studenţii îşi stabilesc scopuri ale învăţării în funcţie de care monitorizează, reglează şi controlează activitatea cognitivă, motivaţia şi comportamentul. Acest tip de învăţare încearcă să ofere explicaţii la două probleme majore: prima este legată de resursele motivaţionale ale studenţilor pentru învăţare, iar cea de-a doua vizează comportamentele specifice în care se concretizează învăţarea individuală a studenţilor.