Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 16
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiu aplicativ al dimensiunilor psihologice funcționale în manifestarea comportamentelor alimentare la adolescenți și tineri [Articol]
    (CEP USM, 2025) Iacobin, Aura
    Studiul investighează conexiunile dintre dimensiunile psihologice (depresie, anxietate, stres, stimă de sine) și comportamentele alimentare ale adolescenților și tinerilor, folosind instrumente de psihodiagnostic validate. Obiectivele cercetării sunt multiple: analiza teoretică și empirică a factorilor psihologici implicați în comportamentele alimentare, identificarea tendințelor actuale în rândul adolescenților și tinerilor, precum și selectarea și validarea instrumentelor de evaluare psihologică adecvate. Metodologia folosită integrează analize teoretice și empirice, utilizând scale psihometrice precum DASS, EDDS, testul stimei de sine și testul atitudinilor față de alimentație și altele, combinate cu analize statistice și calitative pentru a oferi o înțelegere detaliată a subiectului.
  • Thumbnail Image
    Item
    Psycho-pedagogical factors and principles for stress management situations in the educational process [Articol]
    (CEP USM, 2025) Ilisie, Maria-Gabriela
    The article presents the psycho-pedagogical factors and principles of managing the professional stress of teachers in the educational process. The analysis of specialized literature demonstrates that there are stressful factors that influence the professional activity of teachers. In the given context, there are several types of stress: the stress produced by the education process, the stress from the parent’s attitude, the stress from the class of students. The normative framework of professional stress management is based on psycho-pedagogical principles, especially the principles of practical pedagogy, which foresee certain actions undertaken in the relationship between the teacher and the actors involved in the educational process.
  • Thumbnail Image
    Item
    The impact of negative emotional states in the development of loneliness in the elderly
    (CEP USM, 2024) Savca, Lucia; Vlaicu, Cristina
    Loneliness is an unnatural state for humans, it is a manifestation of poor adaptability, being either a social, or personal problem. The sample of the ascertainment research consisted of 200 elderly people aged between 65-90 years. The analysis of the results revealed that 78.5% of the elderly marked a level of loneliness from very high to a moderate level. The feeling of loneliness in the elderly is preceded by a series of harmful factors such as retirement, widowhood that cause negative emotions: stress, depression, anxiety. The study showed that 68.5% of the elderly attest to a very severe level of anxiety: 22.0% of respondents marked a very severe level of stress, 24.0% a high level of stress, 18.5% a moderate level of stress. On the depression scale, we found that 31% of the elderly scored very high; 26.0% attest to a high level; 21.0% find a moderate level of depression. The study confirmed that the negative emotional states of stress, depression, anxiety correlate significantly positively with the high scores that elderly people get on the loneliness scale.
  • Thumbnail Image
    Item
    PARTICULARITĂȚI ALE SFEREI EMOȚIONALE LA PERSOANELE DIAGNOSTICATE CU CANCER DIN PERSPECTIVA DE GEN
    (CEP USM, 2024) Calancea, Veronica; Guțuleac, Rodica
    În Rеpublica Moldova, tumorilе malignе constituiе cеa dеa doua cauză a mortalității după maladiile cardiovasculare. În fiecare an, mii de moldoveni duc o luptă dificilă cu această boală. Cancerul – un adversar necruțător, care nu ținе cont de vârstă, gеn sau situație socială. În Republica Moldova, numărul persoanelor diagnosticate cu acestă maladie crește de la an la an. Impactul psihologic nеgativ al cancеrului în conștiința publică еstе gеnеrat faptului că еstе considеrată dе boală incurabilă, carе rămânе una dintrе principalеlе cauzе dе dеcеs în întrеaga lumе. Gravitatеa bolii și intеnsitatеa tratamеntului spеcific afеctеază în mod difеrit pеrsonalitatеa individului, conducând la divеrsе stări еmoționalе, sеntimеntе și ajustări alе stilului de viață. Tulburările еmoționalе frеcvеnt întâlnitе pot, dе asеmеnеa fi considеratе răspunsuri la strеsul psihologic indus de boală.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE INTERVENȚIE PSIHOLOGICĂ PRIN METODE DE RELAXARE ÎN GESTIONAREA NIVELULUI PERCEPUT DE STRES LA ADOLESCENȚII SPORTIVI ÎN PERIOADA PRECOMPETIȚIONALĂ
    (CEP USM, 2022-11-29) Glavan, Aurelia; Nicolescu, Alexandra-Cristina
    În cadrul acestui studiu au fost identificate caracteristicile psihologice ale sportivilor adolescenți necesare pentru controlul stresului și pentru atingerea performanței sportive, stabilite nivelurile de manifestare a stresului, a anxietății și a stimei de sine la adolescenții sportivi în perioada precompetițională, descrise particularitățile psihologice ale manifestării și gestionării nivelului de stres la adolescenții sportivi. S-a demonstrat științific că nivelul ridicat de stres în perioada precompetițională poate fi diminuat prin implementarea Programului de intervenție psihologică prin tehnici de relaxare pentru diminuarea stresului perceput al sportivilor adolescenți în pregătirea precompetițională. Implementarea strategiei de intervenție psihologică prin metode de relaxare în gestionarea nivelului perceput de stres și anxietate și creșterea nivelului stimei de sine la adolescenții sportivi în perioada precompetițională a favorizat diminuarea stresului perceput.
  • Thumbnail Image
    Item
    STĂRILE EMOȚIONALE (DEPRESIE, ANXIETATE ȘI STRES) ȘI CORELAȚIA CU VITEZA ȘI RESPECTAREA REGULILOR ÎN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A AUTOMOBILULUI
    (CEP USM, 2022-11-29) Vladu, Anamaria Nicoleta
    Cercetarea de față vine pe o nevoie acută a societății actuale de a implementa politici de siguranță rutieră bazate pe cercetare științifică. În studiile recente din literatura de specialitate este relevat faptul că factorul uman este aproape în totalitate responsabil pentru producerea accidentelor rutiere (cca 85% din cazuri, conform Rothengatter și Huguenin, 2004). Am verificat corelația dintre stările emoționale (depresie, anxietate, stres) și variabilele viteză, respectarea regulii celor două secunde.
  • Thumbnail Image
    Item
    SOCIAL ANXIETY FACTORS: PSYCHOLOGICAL AND EDUCATIONAL MECHANISMS OF REGULATION
    (CEP USM, 2022-11-29) Toma, Natalia
    In this article, the problem of social anxiety is addressed in the context of current challenges: political, economic, pandemic, social, military, etc. In the analytical part, the concept of anxiety is analyzed from different perspectives and an attempt is made to define the concept of social anxiety. The internal and external factors that cause anxiety are extensively analyzed, with the focus being on psychological and social/external factors. At the same time, the forms and levels of anxiety manifestation are highlighted, and also are presented data of a situational survey of different social groups regarding their reaction to the challenges of contemporary world.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIMENSIUNI SOCIALE ȘI PSIHOLOGICE ALE FENOMENULUI MIGRAȚIEI
    (CEP USM, 2022-11-29) Papuc-Pomană, Viorica; Lungu, Valentina
    Republica Moldova se află în topul țărilor afectate semnificativ de fenomenul migrației economice. Pe parcursul anilor migrația a adus multiple beneficii populației țării, dar și diverse provocări de ordin economic, social și psihologic. De exemplu, pentru instituția familiei aceasta are implicaţii sociale mai mult negative, printr-o dublă influenţă: asupra dimensiunii maritale a familiei (transformarea rolurilor de gen, înstrăinarea soţilor ori soțiilor plecați peste hotare etc.); asupra dimensiunii parentale a familiei (socializarea defectuoasă a copiilor, maturizarea precoce/ asumarea prematură a rolurilor de adult, comunicarea problematică cu părintele plecat). Dimensiunea psihologică vizează starea psihoemoțională a femeilor și bărbaților reveniți de la munca de peste hotare, a copiilor acestora ș.a. În baza mai multor studii de caz, realizate în cadrul serviciilor de asistență psihologică, s-a constatat că multe femei migrante, revenind acasă, suferă de depresie, anxietate, stres. În pofida contribuțiilor semnificative la bunăstarea familiilor, revenind acasă, acestea se simt rupte de context, înstrăinate de familii (în special de copii), cu simțul culpabilității pentru problemele cu care se confruntă familia. În perioada migrației, femeile au cunoscut un stil diferit de trai, o altă cultură, au adoptat valorile și comportamentele existente în țările de destinație și în mediile sociale, diferite de cele existente în Moldova. Toate aceste experiențe au avut un impact considerabil asupra femeilor; în rezultat, viața și percepțiile asupra multor aspecte s-au schimbat. La reîntoarcerea în țară, femeile se confruntă cu aceleași probleme, iar puține ar accepta să se întoarcă la modul anterior de viață. Considerăm că implicarea femeilor revenite din migrație în programe de reabilitare în conexiune cu componente de dezvoltare personală pot contribui la îmbunătățirea stării psihoemoționale și, respectiv, a calității vieții acestora.
  • Thumbnail Image
    Item
    MANIFESTAREA STRESULUI LA SPECIALIȘTII CONTABILI
    (CEP USM, 2022-11-29) Moraru, Ina; Morari, Ina
    Stresul ocupațional, cu care se confruntă persoanele în domeniul prestării de servicii, este o problema aproape de neevitat. În pofida dezvoltărilor teoretice sau practic aplicative abordate de specialiștii din diverse domenii de-a lungul timpului, problematica stresului oferă în continuare, poate azi mai mult decât altădată, posibilitatea şi necesitatea unor noi deschideri analitice şi investigative care să conducă spre un control mai eficient al acestuia. Efectele stresului sunt resimțite de catre profesioniști; acestea afectează în mod direct nevoile lor de bază, ei devenind mai puțin eficienți în îndeplinirea muncii zilnice, mai ales în domeniul prestărilor serviciilor de contabilitate, considerat a fi un sector care implică un potențial de stres organizaţional ridicat. Pornind de la ideea că stresul a devenit o trăsătură dominantă a societății moderne prezentul studiu teoretico-empiric își propune identificarea profilului de personalitate și impactul stresului la locul de muncă pentru angajații din organizațiile din sectorul serviciilor de contabilitate.
  • Thumbnail Image
    Item
    ATURA PSIHOLOGICĂ A SCHEMELOR COGNITIVE
    (2021) Popescu, Monica-Andreea
    Cercetarea teoretică și empirică asupra schemelor cognitive este una dintre cele mai active domenii ale psihologiei contemporane începând cu a doua jumătate a seco lului XX. Termenul „schemă” este utilizat în psihologie cu sensul de tipar comportamental și de gândire. Studiile demonstrează că schemele reprezintă cadre mentale despre lumea înconjurătoare, în care este stocată experiența anterioară. Pot fi gândite ca principiu de organizare care servește la interpretarea noilor informații despre propria persoană și despre mediul înconjurător. Indivizii sunt capabili să-și orienteze comportamentul în funcție de timp și spațiu și să interpreteze și categorizeze experiențele în structuri cu sens. (Baldwin M.W, 1992) Un număr impunător de studii demonstrează prezența sche melor dezadaptative ca factor cu potențial vulnerabil pentru dezvoltarea problemelor psihologice și psihiatrice. (Young, 2003) Smith et al. au demonstrat o corelație pozitivă între cognițiile disfuncționale și dizabilitate la pacienții cu dureri lombare și că durerea și cognițiile disfuncționale corelează cu depresia la pacienții cu artrită reumatoidă. Se remarcă o asociere semnificativ pozitivă între migrene și hipervigilență și inhibiție și schemele dezadaptative de autopedepsire. (Santos Ribas K.H. et al., 2018) În concluzie, în urma analizei studiilor privind schemele cognitive, acestea au rol în interpretarea evenimentelor nou-apărute și determină acțiunea individului la factorii stresori.