Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
5 results
Search Results
Item VIOLENȚA DE GEN: PERCEPȚIE ȘI INTERVENȚIE SOCIALĂ(CEP USM, 2024) Roșca, Tatiana; Gonța, SvetlanaThe fight against gender-based violence is not only a matter of civilization and respect for human rights, but today it is a true “social problem,” as it affects all classes, families, generations, and reference social groups. It represents a serious public health issue, directly impacting the physical and mental well-being of women and indirectly affecting the social and cultural well-being of the entire population. It is a contemporary issue, in terms of both its scale and development over time, often underestimated but simultaneously a phenomenon that is very difficult to combat, as it persists in the interstices of society, often elusive and unsuspected, manifesting more silently in everyday life and managing to present itself as an accidental event even in the perception of the victims themselves.Item INFLUENȚA MASS-MEDIEI ȘI COMPORTAMENTUL AGRESIV(CEP USM, 2020) Ceaușu, FeliciaLucrarea prezintă efectele pe care le are mass-media, mai ales televiziunea, asupra personalității adolescentului și copilului în ceea ce privește comportamentul agresiv. Oamenii învață numai privindu-i pe ceilalți, deci iata importanța modelului pentru promovarea atitudinii agresive. Influența diverșilor factori (muzica, filmele, televiziunea, desenele animate) asupra personalității tânărului este prezentată în această lucrare. Violența de limbaj, de imagine, gestica violentă îi inspiră pe copii și îi predispune la „experimentarea lor în fapte”. Mai sunt abordate ideile de bază: efectul cathartic (eliberarea de frustări prin participarea imaginară la scenele violente); media constituie o sursa de stimulare a agresivitatii; agresivitatea mass-mediei intareste agresivitatea naturală a indivizilor; „ucenicia” prin observatie; cultura violentei. De asemenea vor fi investigate efectele violenței televizate, simptome și măsuri care pot fi luate pentru diminuarea lor. Violența ocupă unul dintre primele locuri, ca pondere pe canalele tv din întreaga lume. Deși în ultimii ani fenomenul violenței pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice, critici și sancțiuni, televiziunea continuă să transmită din ce în ce mai multă violență, iar telespectatorii din toata lumea, mai ales tinerii, caută cu aviditate aceste programe. Presa, scrisa sau audiovizuala, informează în permanență cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum războaiele ori crimele, bătăile, violurile, furturile, distrugerile de bunuri, manifestările nevrotice declanșate de criza COVID și până la cele mai puțin șocante (dar nu mai puțin vinovate), cum ar fi violențele verbale, toate acestea susținute de o abundență de imagini violente, ce se perindă zilnic prin fața ochilor noștri.Item PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA METODEI PSIHANALIZEI FREUDIENE(CEP USM, 2022) Dumitrescu, MariusÎn această lucrare ne propunem să indicăm acele perspective filosofice ce se pot identifica în ceea ce Freud anunța la o conferinţă, ţinută la Clark University, Worcester în septembrie 1909 ca fiind o nouă metodă și pe care o numeşte psihanaliză. Această metodă, după cum ne spune autorul acesteia, își propune să descifreze structurile inconștientului prin identificarea mecanismelor de proiecție și transfer ale unui subiect. Psihanaliza studiază gradul de rezistență al conștiinței la aceste structuri inconștiente pe care Freud le identifică în Supra-eu, ca element ce i se impune individului din partea societății ca un element ce se originează în exteriorul său și în pulsiunile sinelui, legate strict de individ, de ceea ce Freud numea ideea de „suflet liber”. Vom arăta că pentru metoda psihanalizei devine prioritar rolul de mediator pe care îl are Eul sau conștiința în raportul dintre Supra-eu și universul pulsiunilor, respectiv dintre valorile pe care societatea le acceptă la un moment dat și interesele vitale ale individului. Considerăm, în acest sens, că rolul principal al psihanalizei este să intervină mai ales atunci când, de regulă sub amenințarea vieții, această calitate de mediator a Eului este grav perturbată punând sub semnul întrebării buna funcționare a societății și raportul acesteia cu indivizii care o formează.Item DISCURSUL PUBLICITĂȚII ÎN POSTMODERNISM: JEAN BAUDRILLARD(CEP USM, 2022) Butnariu, NutuMediul ultraconcurențial nu lasă loc pe piață produselor lipsite de reclamă. Nimeni nu este aproape niciodată singur. Reclamele ni se adresează din diferite unghiuri și sub diferite forme. Într-un fel sau altul devenim subiecți și de multe ori suntem supuși unor discursuri și vrând-nevrând, conștienți sau nu, luăm parte la ele. Acest lucru presupune un răspuns care trebuie să vină din partea noastră. Pentru că nu putem trece nepăsători pe lângă acest fenomen, pentru că trăim într-un imperiu al produselor, mărfurilor și brandurilor aflate sub egida publicității și pentru că suntem părți sau actori ai acestei societăți ne propunem să aprofundăm domeniul publicității, să îl supunem viziunilor filosofice cu scopul clarificării și delimitării unui cadru al acestui domeniu. Vom încerca să redăm viziunea autorului Jean Baudrillard în ceea ce privește cele menționate mai sus dar, și a altor câtorva autori care combat spusele autorului.Item IDENTITY VERSUS IDENTITY CONFUSION IN ADOLESCENT LIFE(CEP USM, 2018) Ciobanu, IanaTransformations that occur throughout the teenager's personality structure have particularly important implications: Physiological maturation, the development of the ability to know, the emergence of new desires and feelings are treated in this article. The se give the teenager the impression that he is a totally new person, different from the child that was until recently. Abandoning the old identity sometimes creates the feeling of void, lack of landmarks and disorientation. In order to balance and rediscov er himself, he seeks new identifications, new patterns of personality to relate to. Thus, the teenager gradually becomes aware not only of what he is, but also of what he can become.